Cezar
Baltag (1939-1997). Poet.
Este redactor la "Gazeta literara"
pana in 1968, apoi redactor-sef adjunct la revista "Luceafarul", pana in 1974. Debuteaza cu placheta de versuri "Comuna de
aur" (1960), continuand in aceeasi maniera cu "Vis
planetar" (1964). Poezia sa este imagistica si pune mare accent
pe muzicalitate in "Rasfrangeri" (1966), "Monada"
(1968), "Odihna in tipat" (1969). Scrie si poeme
la limita intre eseu si vers, in care exploreaza straturile profunde
ale credintei magico-religioase. in "Madona din dud" (1973),
exerseaza un lirism profund. Un alt volum de poezii, "Unicorn in oglinda" (1975), exploreaza motivul oglinzii, ca
proiectie in alt univers. Alte volume de poezii sunt "Dialog
la mal" (1985), "Euridice si umbra" (1988).
Isis
Poezia
reitereaza, prin tema fertilitatii chtonice, mitul zeitei Isis,
protectoare a naturii si a imensei puteri de renastere a acesteia. Poetul
reia un motiv blagian, "mirabila samanta", introdus insa in
universuri concentrice succesive, intr-o grandioasa metafora a germinatiei
universale:
"Pamantul
intr-un bob de grau
graul
in gusa
unei vrabii
vrabia
in inima unui sarpe
sarpele intr-o nesperata lumina
si lumina
inchisa intr-o femeie."
Bobul de grau este esenta lumii
eterne, care se naste mereu, dintr-un strop de viata, in lanturi trofice
succesive, intreaga natura fiind supusa panspermiei universale.
Pamantul,
lumea toata se naste, ca in legendele vechi, dintr-un bob de grau, vazut,
in sens metaforic, ca esenta a miscarii si a vietii. Succesiunea de
simboluri germinative reconstituie creatia primordiala, decelata apoi
in universuri concentrice. Graul intra in gusa unei vrabii, aceasta
se integreaza intr-un lant trofic rnai mare, sugerat de simbolistica
sarpelui, nu atat ca putere malefica, cat ca expresie a circularitatii,
a continuitatii. Iar lumea intreaga, surprinsa in transformarea ei perpetua,
se inchide intr-o femeie.
Isis
devine astfel o suma a tuturor puterilor lumii, din care de fapt se
si nasc acestea:
"ta impietrea sau ma striga
sau tacea poate
iar eu muream si ma nasteam
dar fata nu i-o puteam privi..."
.
Teme
si motive ale poeziei "Isis"
. Lumea
inscrisa in tipare concentrice din ce in ce mai mici.
. Infinitul
mare si infinitul mic, expresie a alternantei starilor de
echilibru ale materiei.
. Isis,
zeita fertilitatii, un demiurg omnipotent, care include intreaga
simbolistica a germinatiei universale.