Romanul Castelul fetei in alb de Constantin Chirita este al doilea volum din cele cinci unite sub titlul Ciresarii: I. Cavalerii florii de Cires (initial Teroarea neagra), II. Castelul fetei in alb, III. Roata norocului, IV. Aripi de zapada (initial Teroarea alba), V. Drum bun, ciresari!

"«Castelul fetei in alb» proiecteaza in singuratatea muntilor labirintul unui castel fabulos, pastrator de tezaure numismatice" (Dictionar analitic de opere li­terare romanesti) si contine astfel "motivul labirintului, al existentei concepute ca o confruntare cu Enigma" (op. cit).
Autorul infatiseaza eforturile Ciresarilor de a descoperi castelul in care fata in alb, Laura, devenise prizoniera.

In linistea zilelor de vara, Ciresarii se aflau in vacanta. Mergand la scoala, Tic constata prezenta fetei in alb care-i starneste curiozitatea si vrea s-o cunoasca neaparat. De aceea, se duce la casa ei in haine rupte si apoi ii scrie, impreuna cu Dan, o scrisoare, dar fata le raspunde ironic.
Curand, toti Ciresarii afla de fata nou sosita in oras, iar Maria incearca sa-i faca o vizita, dar nu reuseste sa stea de vorba cu ea din cauza exigentei si a suspiciunii bunicii, dar si a nehotararii fetei.
Tic, imbracat in costum de sarbatoare, merge din nou la casa fetei in alb, unde afla de la bunica ei ca aceasta plecase in munti lasandu-io scrisoare. Acel munte se rtumea Galeata, aflat intr-o regiune salbatica, greu de strabatut, singura cale de acces pana la el fiind cea numita a Cetatuiei. Aici, la Cetatuie, se aflau ruinele unei cetati foarte vechi.

In drumul spre Cetatuie, Laura este rapita de omul cu cicatrice, insotit de altii doi, si facuta prizoniera intr-una din incaperile castelului subteran. Amintindu-si de Ctesari, le trimite o scrisoare rugandu-i sa-i vina in ajutor la "Castelul celor doua cruci din cetatea Vulturilor", uitand sa precizeze insa locul unde se afla acesta. PAna la urma mesajul ajunge la destinatie, iar Tic, Dan si Ursu pornesc spre locul misterios. Aici, ei cauta zadarnic o poarta. Tic se intoarce acasa ca sa plece pe urmele mesagerului, iar Dan si Ursu raman, dar sunt pe punctul de a abandona.
Baietii descopera o poarta secreta pe care reusesc s-o deschida, iar in interior gasesc o lada ascunsa in alta lada, unde se afla un document cu litere chirilice refe­ritor la intrarea in castel. intorcandu-se in oras si citind documentul, toti Ciresarii, afara de Tic, se intorc. Cauta zadarnic intrarea si, revenind la locul unde gasisera documentul, descopera doar un put pe care Ursu il controleaza fara sa descopere nimic. Acum, lor li se alatura Victor si impreuna hotarasc sa revina in oras pentru a constata daca a sosit vreo telegrama de la Tic si sa descifreze textul documentului, lucru pe care il realizeaza Victor si Ursu.

Intre timp, pe cand Ciresarii incercau sa afle intrarea in castel, Laura gaseste in interior alt document din care, descifrandu-l , afla ca trecerea este posibila doar din crucea cea mare in cea mica, iar comoara este ascunsa in crucea cea mare, patrunderea in castel fiind posibila doar prin dezlegarea cheii documentului tetrilogofatului Cristache Zogreanu.

Totodata, Tic insotit de catelul Tombi reface din om in om drumul scrisorii, pana ce ajunge la invatatorul din Soimeni, de la care afla ca primise mesajul de la un taran din Brazi.
Descifrand documentul treti-logofatului, Ciresarii se inapoiaza la Castel, plecand spre Soimeni, unde sunt chemati si de Tic, pe care il si intalnesc. Prima incercare de a gasi intrarea este sortita esecului, deoarece o parte a textului fusese interpretata gresit. O a doua incercare se soldeaza cu o reusita, caci Ciresarii gasesc intrarea, parcurg tunelul, dejucand capcanele de la fiecare poarta, si ajung in cetatea Vulturilor, in urma unui drum cu multe peripetii.
Umbland prin cetate, Ciresarii gasesc trecerea intre cele doua castele care se facea prin interiorul unor coloane si o descopera si pe fata in alb, pe Laura, pe care vor s-o salveze din mana celor trei rapitori si cautatori de comori. Victor si Tic merg s-o salveze, dar Tic cade prizonier, in timp ce Victor si Laura, fugind, cad intr-o capcAna de unde ii scapa Ursu.
Cele doua grupuri - Victor, Laura si Ursu si Tic cu cei trei pazitori ai sai - se intalnesc intamplator in aceeasi incapere a fetei in alb, in timp ce de pe creasta Dan, Maria si Lucia asista nauciti la aceasta scena.
Grupurile se reintregesc cu cei de pe creasta si intreaga enigma se dezleaga: cei trei talhari, cautatori de comori, erau tatal Laurei, un celebru profesor de arheologie, si asistentii sai, care cercetau de mult timp castelul. Ciresarii ii ajutasera sa gaseasca portita de comunicare intre cele doua castele si cea de a doua intrare. Astfel, cea de-a doua misiune a lor fusese indeplinita, iar Dan face prezentarile, in sala armelor din castel.

Actiunea este complexa si se desfasoara pe mai multe planuri, intamplarile fiind prezentate gradat, ascendent, cu respectarea partilor subiectului unei opere epice (expozitiune, intriga, desfasurarea actiunii, punct culminant, deznodamant) si cu prezenta unor momente de suspans.

De asemenea, complexitatea actiunii presupune si un numar mare de personaje, diverse ca tipologie, dar si de o deosebita autenticitate, prezentate intr-o stransa relatie de determinare. insusirile lor sunt prezentate fie indirect, fie direct si de aceea autorul foloseste atat naratiunea, ca mod de expunere dominant, cat si descrierea, dialogul sau monologul interior.
Si acest volum, ca ;si toate celelalte patru, dovedeste ca Ciresarii este "cu certitudine cel mai bun ciclu romanesc despre adolescenti, care s-a scris vreodata in Romania" (Dictionar analitic de opere literare romanesti).