Descrierea Hameleonului contine portretul unui personaj malefic: "La Hameleon de lungimea limbii ce are lucru de mirat ieste, pentru a cui fire intai a povesti putintel zabavin-du-ne..."

. Hameleonul este un personaj care apare intr-un tinut nou, numit "Barbaria", Africa de Nord, acolo unde exemplarele sunt cele mai mari, dar si la Zmir (Smirna), in Asia.

Descrierea vizeaza toate trasaturile fiziologice ale animalului asemanator cu broasca, "numai capul spinticatura gurii pestelui ce-i dzic lacherda sa raduce."

Hameleonul nu are grumaz si gura este mult spintecata, incat ajunge pana la umeri. Are spinarea porcului de la cap pana la coada si, in plus, "garbova-i ieste".

in loc de piele are solzi de peste, iar la ochi "albusuri in giurUl impregiurul luminii ca alte jiganii nu are".

Corpul ii este invelit cu solzisori "numai mai manuntei", in timp ce ochii au o alcatuire biologica neobisnuita, hidoasa:

"iara in varvul ascutiturii lumina ochiului cat un graunt de mac galbinind sa vede".

Numarul picioarelor este de patru, iar al degetelor de cinci, strangand prada "intre doai si intre trii degete".

Coada este cat a soarecilor mari, pe care si-o impleticeste de fiecare data cand sare pe diverse obstacole. Limba poate fi chiar mai lunga decat coada, iar in varful ei se afla ceva cleios, ca de vasc. Toate aceste trasaturi ale hameleonului pun in evidenta caracterul sau duplicitar, posibilitatea de a strange bine in maini prada, victima complotului din "Istoria ieroglifica".

Hameleonul este o creatura care nu iubeste prea mult lumina, fiind cufundata in intrigile complicate pentru domnie.


In acest fragment, arta portretistica a lui Cantemir este remarcabila prin inventia detaliilor descriptive contradictorii, prin asocierile mai putin obisnuite, sugerand duplicitatea, prin imaginea de fiinta infernala a hameleonului, desprinsa parca din tablourile lui Hieronymus Bosch, care, in arta Renasterii, erau o expresie a monstruosului si a grotescului.
t1m4612th17eyu