Creatia literara a lui George Cosbuc se confunda cu viata intregului popor, deoarece poetul a abordat o diversitate de teme cu larga arie de cuprindere, intre care se afla si cele referitoare la trecutul de lupta al poporului (Trei, Doamne, si toti trei, O scrisoare de la Muselim-Selo etc.) sau la personalitati si evenimente istorice deosebite (Decebal catre popor, Oltenii lui Tudor, Pasa Hassan s.a.)-

Balada culta Pasa Hassan evoca unul dintre momentele importante ale istoriei noastre nationale, si anume lupta de la Calugareni din august 1595, cand romanii, condusi de Mihai Viteazul, obtin o stralucita victorie impotriva turcilor cotropitori. Desi balada poarta ca titlu numele lui Hassan, personajul principal este Minai Viteazul, care este infatisat in toate momentele actiunii si de a carui prezenta luam cunostinta inca din primul vers: "Pe voda-l zareste calare trecand".

Astfel, inca de la inceput, se observa intentia autorului de a prezenta cele doua personaje in antiteza.
Daca pasa Hassan, conducatorul armatei otomane, este infatisat, la inceput, static, departe de campul de lupta, ceea ce ii prefigureaza lasitatea, Minai Viteazul, domnitorul Tarii Romanesti si conducatorul armatei romane, se afla pretutindeni. Bun organizator si strateg, calauzit de un fierbinte patriotism si caracterizat prin spirit de sacrificiu, se afla in fruntea armatei sale, fiind un exemplu, prin fapte, pentru ostasii sai.
Hassan este incapabil sa actioneze si sa conduca singur ostile si de aceea o face prin intermediul lui Mihnea, caruia "i-trimite-o porunca ".

in schimb, viteaz, cum ii spune si numele, vijelios, impetuos si intreprinzator, voda "face carare" prin multimea pagAna ", iar "in urma-i se-ndeasa cu vuiet, curgand,/Ostirea romana ".

insusirile sale sunt reliefate cu ajutorul metaforei "fulger" si al hiperbolelor "carare facand", "se-ndeasa, cu vuiet curgand", "cade-n mocirla, un val dupa val".



In timpul luptei, pasa se manifesta prin uimire, vizibila usor pe chipul sau, ("de mirare e negru pamant"), nu stie daca ceea ce vede e vis ori realitate, pe cand Mihai se dovedeste hotarat, darz, energic si curajos. El are si un ascutit simt al anticipatiei si isi da seama imediat de intentiile turcilor.

Cand este provocat la lupta, Hassan este cuprins de teama, de groaza, deoarece stie ca Mihai este inversunat impotriva, celor care i-au calcat tara si ca mabilul actiunilor sale este dorinta de eliberare a neamului, subordonata unui profund sentiment patriotic. O serie de comparatii si metafore au menirea sa puna in lumina insusirile metionate: "ca volbura toamnei se-nvarte", "intra-n urdie ca lupu-ntre oi", "vine furtuna" etc.

Asumandu-si responsabilitatea unei confruntari directe, voievodul roman dovedeste mandrie, demnitate si spirit de sacrificiu, in timp ce pasa este disperat, ingrozit si gaseste ca ultima si unica solutie fuga.

Prin infatisarea lui ("e galben-pierit", are "barba valvoi", "ii dardaie dintii"), prin intregul comportament si prin gesturile sale disperate, necontrolate ("cu fraul pe coama el fuge nebun", "cu scarile-n coapse fugaru-si loveste", "isi rupe cu mana vestmantul"), pasa devine ridicol, deoarece spaima, disperarea si lasitatea de care da dovada nu sunt justificate pentru un cuceritor dornic de marire.

Spre deosebire de Hassan, care este desfigurat de groaza, Mihai Viteazul impresioneaza prin maretia trupului, asprimea vorbei, cutezanta faptei si neinfricarea, insusiri evidentiate de autor, de data aceasta cu ajutorul unei hiperbole con­stituite din comparatii si metafore cu elemente din natura. Pasa insusi il vede asemenea unui munte:
"Salbatecul voda e-n zale si fier/Si zalele-i zuruie crunte,/Gigantica poart-o cupola pe frunte/Si vorba-i e tunet, rasufletul ger,/Iar barda din stanga-i ajunge la cer,/Si voda-i un munte".


Acest erou legendar este neinduplecat si neinfricat, inspaimantator si infiorator, aspru pentru dusmani, dar este sublim prin maretia trupului si a faptei.
Daca poetul a intentionat sa infatiseze prin Hassan prototipul cotropitorului trufas, dar las in acelasi timp, in fata impetuozitatii si vitejiei adversarului, prin Mihai, el a realizat un simbol al luptei pentru independenta, al vitejiei si al demnitatii poporului roman. De aceea, scriitorul isi indreapta toata dragostea si admiratia catre acest erou, care a intrat in legenda prin faptele si insusirile sale alese. in schimb, comportamentul lui Hassan nu-i poate trezi decat dezaprobare si dispret, atitudine pe care poetul si-o exprima direct si puternic, apeland si la ironie:

"Vazut-au si beii ca fuga e buna

Si bietului pasa dreptate i-au dat".

Insusirile alese ale voievodului roman sunt puse in evidenta nu numai prin procedeele artistice mentionate si.prin faptele sale, ci si printr-un alt procedeu dominant - antiteza cu pasa Hassan.
De remarcat este si faptul ca multe dintre trasaturile lui Mihai Viteazul sunt prezentate prin prisma adversarului sau, a lui Hassan, aceasta fiind inca o dovada a maiestriei cu care Cosbuc isi creioneaza personajele.