Gherasim Luca este un scriitor suprarealist declarat. Colaboreaza la revistele "Alge", "unu", "Viata imediata .

Este adeptul "ocqltizarii suprarealismului", in sensul esteticii lui Andre Breton, promovand "I objet objeetivement offert" ("O.O.O"). El foloseste in chip inedit "discursul amoros".

in "Un lup vazut printr-o lupa" (1945), propune "intalnirea amoroasa" intre "obiectele suav eteroclite".

Modele de scriitura deosebita se intalnesc in "Amphitrite" si "Le secret du vide et du plein".

In acelasi stil al poeziei avangardiste, Gherasim Luca este orientat catre limbajul incarcat, bombastic, vadind o propensiune spre spectaculos si spre fabulosul situational:

"domnilor si doamnelor
astazi vi-l vom aduce in fata dumneavoastra
pe cel mai tare om din lume
intrati domnilor, intrati doamnelor
omul asta-i mai tare ca piatra
omul asta-i mai tare ca sageata
omul asta-i mai tare ca maciste
domnilor."


Personajul astfel dezvaluit pare un mutant din viitor, avand calitati fizice desprinse din filmele science-fiction:

"intr-o singura mana duce patruzeci si patru
de femei una si una
intr-un singur cap duce ochi unu si unu".

Ochii sunt incarcati de o energie letala, tapabila sa ucida un om:

"si ochii sunt plini cu pacura si cu pumnale, domnilor".

Nota parodica a poeziei vine, in schimb, prin antiteza esentiala a textului:


"nu va uitati la el ca e mic si pipernicit ca o raie
el scoate oamenii din pamant
si rupe cerul
si se lupta cu mortii
cine nu l-a vazut noaptea urland cu cainii
il va vedea aici. domnilor."

Personajul pare, in retorica publicitara a prezentatorului, un mutant malefic, similar cu gnomii din mitologia celtilor sau nordic-saxona, comparabil cu un varcolac:

"in capul lui s-au strans toti dracii
in deget are sange si o pisica care plange
noaptea el se mai joaca in bete cu stafiile
si cu muierile."

Spiridusul, cu un comportament de Zburator, pare desprins din comicsurile vremii, avand o putere invers proportionala cu marimea sa, capabil sa transmaterializeze spatiul inconjurator.
Spectacolul fantastic este gratuit, demonstrand o revolutie in arta de a prezenta. Spectatorii sunt insa descrisi in mod haotic:

"hei tu de colo cu cusma pe-o ureche
hei cucoAna cu tatele mai deschise ca la panorama
si tu hei gunoierule
hei negustorule
hei cersetorule
nu va mai cautati prin buzunare
ca spectacolul cel mare e pe gratis
mai gratis decat iarba cucului
mai gratis decat frunza nucului
mai gratis decat fesul turcului
ha ha ha ce se vor mai veseli nebunii."


Teme si motive ale poeziei "Cuvant de deschidere la o expozitie de pictura"
.   Spectacolul fantastic, oferit prin intermediul unui demon, al unui mutant negativ al .vremurilor viitoare.
. Mutantul, vazut intr-un registru parodic si grotesc, ca un cumul al calitatilor negative.
.  Ierarhizarea spectatorilor, ca intr-o reprezentatie a pieselor medievale: cucoAna imbracata bstentativ, cersetorul, negustorul. Toate aceste caractere fac parte dintr-o reprezentare baroca a lumii.