Relatia care se stabileste intre Ghita si Lica Samadaul, personajele principale ale nuvelei Moara cu noroc, de Ioan Slavici, este foarte complexa. Cizmarul Ghita devine carciumar, luand in arenda hanul Moara cu noroc din dorinta de a castiga bani cat mai multi, ignorand indemnul la cumpatare al soacrei sale, batrana, mama Anei. Fericirea pare sa-i surada, castiga bine, intelegerea in familie este deplina, dar toata aceasta armonie se destrama o data cu aparitia lui Lica Samadaul, un om rau famat, "primejdios" , cum spune Ana.

Patrunderea lui Lica in viata lui Ghita este declansatoarea unui proces psihologic complex care va duce incet-incet la distrugerea celui din urma, prin stimularea setei de bani. Ghita isi analizeaza etapele dezumanizarii, dar se lasa in voia destinului, pe care-l invoca drept scuza. Ar vrea sa ramana la Moara trei ani ("...ma pun pe picioare, incat pot sa lucrez cu zece calfe si sa le dau altora de carpit."), dar uneori presimte parca pericolul, mai ales cand Lica incearca sa si-l subordoneze. Dar Ghita crede ca poate sa gaseasca o solutie ("acesti trei ani atarnau de Lica. Daca se punea bine cu dansul, putea sa-i mearga de minune, caci oameni ca Lica sunt darnici. E numai vorba ce va fi cerand Lica pentru ceea ce da.")

Om al faradelegilor, criminal inrait (fapte marturisite lui Ghita), Lica Samadaul isiPda seama de cerbicia lui Ghita, de caracterul sau puternic, dar ii simte, in acelasi timp slabiciunea: patima castigului de bani. Dorindu-l subordonat, oricand la ordinele sale, Lica il implica in faradelegile sale (jefuirea arendasului, uciderea femeii si a copilului), oferindu-i bani si incercand sa distruga legatura sufleteasca dintre el si sotia sa. Ghita insusi se instraineaza de Ana, de teama ca ea sa nu-i descopere implicarea in afacerile murdare si astfel ,,linistea colibei" se distruge, banuielile otravesc relatiile celor doi soti. Samadaul se apropie de Ana, infatisandu-se intr-o lumina favorabila, grijuliu cu copiii ei. Ana, insa, il iubeste pe Ghita, chiar daca acesta-i spune ca "ii sta in cale ".



Lica are in el un fel de noblete salbatica, dar si o inteligenta malefica. Jocul dublu al lui Ghita ( de a trata cu Lica si de a face marturisiri lui Pintea) esueaza. Nu numai patima banilor il pierde pe Ghita, ci si lipsa de sinceritate, tactica jumatatilor de masura.

Este nesincer la procesul lui Lica la Oradea, este nesincer cu Pintea si cu Ana, iar hotararea din final este tardiva.

Legatura lui Ghita cu Lica este un fel de pact cu diavolul. incercarea de a-l insela pe Lica (retinerea unei parti din banii schimbati) ii este fatala. Lica e un om fara scrupule, care doreste sa-l subordoneze pe Ghita, distrugand farama de umanitate din el (dragostea pentru Ana). Sacrificiul pe care-l face Ghita, lasand-o pe Ana la discretia poftelor Samadaului, este inutil si tardiv. Tocmai dragostea Anei (care nu voise sa-l lase singur de Pasti) declanseaza drama finala. Dorind sa ramana cinstit, in limitele legii, Ghita face compromisuri, iar Lica il manipuleaza psihologic si il ucide fara scrupule.
Moartea lui Ghita este corectia pe care o aplica destinul pentru nerespectarea principiului cumpatarii, care trebuie sa calauzeasca viata omului, principiu enutat in debutul nuvelei prin cuvintele batranei.