Desi in literatura romana au scris amintiri numerosi scriitori - Alecu Russo, Ion Creanga, Nicu Gane, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu s.a. - Ion Creanga a reusit sa ridice acest gen de literatura pe o treapta superioara de expresivitate, realizand prin Amintirile sale din copilarie o opera de o rara originalitate.

Fragmentul de fata, extras din partea a doua a Amintirilor si care ar putea fi intitulat La urat, relateaza, cu un deosebit umor peripetiile lui Nica si ale tovarasilor sai in seara de Sfantul Vasile cand merg "cu plugul".

Hotarand sa mearga la urat, baietii se ingrijesc sa-si procure cele necesare si de aceea. Nica insista pe langa tatal sau sa-i faca un buhai sau macar un harapnic, insa acesta refuza categoric si autoritar, apeland si la amenintari.
Odata hotararea luata, uratorii neavand alta solutie, trebuie sa improvizeze recuzita necesara in astfel de situatii, incat arsenalul lor se compunea din o coasa rupta, o carceie de tanjala, un vatrai cu belciug si besica cea de porc.

Gandind sa umble tot satul, baietii incep uratul de la popa Oslobanul, dar ursuzul si paclisitul de popa, dupa ce ii injura, ii alunga azvarlind dupa ei cu o scurtatura, incat de spaima copiii fug aproape o jumatate de sat inapoi, uitand sa-l anatemizeze (blesteme) pe preot, asa cum obisnuiesc a zice plugarii pe la casele ce nu-i primesc.

Urmatorul popas uratorii il fac la Vasile Anitei, dar, in urma unor neintelegeri intre ei si a improvizatiei, uratul devine un fel de parodie deranjanta pentru gazda., care, blestemandu-i, ii alunga "cu cociorva aprinsa, caci tocmai atunci tragea focul sadeie colacii in cuptior".


Pusi pe fuga, copiii se opresc abia in rascrucile drumului din mijlocul satului, aproape de biserica si hotarasc sa mearga la culcare, nu inainte de a se prinde cu juramant ca si anul viitor sa umble la urat tot impreuna.

Ca toate intamplarile din Amintiri din copilarie, si acestea sunt narate la persoana intai, povestitorul identificandu-se cu personajul, si de aceea verbele sunt la persoana intai, la aceeasi persoana aflandu-se si pronumele personale sau formele "mea", "meu", "mele", "noastra" etc.