Agale Tulea din romanul Enigma Otiliei, de G.

Caiinescu, este "capetenia" clanului Tulea (sotia lui Simion; mama Olimpiei, a Auricai si a lui Titi), sora lui Costache Giurgiuveanu si soacra lui Stanica Ratiu. Ea urmareste cu asiduitate obtinerea mostenirii fratelui ei Costache si, pentru realizarea acestui scop, pune in miscare un arsenal de trasaturi de caracter reprobabile: ura maladiva, rautatea structurala, acreala, spiritul carcotas, lacomia de avere, vulgaritatea, care fac din ea un personaj dezgustator, " baba absoluta, fara cusur in rau ", dupa cum afirma studentul Weissmann, un coleg al lui Felix.


Portretul fizic al Aglaei fixeaza de la inceput aceste trasaturi de caracter: "Era o doamna cam de aceeasi varsta cu Pascalopol, insa cu parul negru pieptanat bine intr-o coafura japoneza. Fata ii era galbicioasa, gura cu buzele subtiri, acre, nasul incovoiat si acut, obrajii brazdati de cateva cute mari, acuzand o slabire brusca. Ochii ii erau bulbucati ca si aceia ai batranului, cu care semana putin si avea de altfel aceeasi miscare moale a pleoapelor. Era imbracata cu bluza de matase neagra cu numeroase cerculete, stransa la gat cu o mare agrafa de os si sugrumata la mijloc cu un cordon de piele in care se vedea prinsa de un lantisor urechea unui cesulet de aur".

Aglae duce o adevarata ofensiva impotriva Otiliei, de teama ca aceasta va fi adoptata si va deveni stapana averii lui Costache. ("Il dau pe mana parchetului pe Costache, asta-i fac. L-a ametit stricata asta. Cine stie ce-o fi intre ei" este in stare sa insinueze Aglae, orbita de dorinta acapararii banilor lui Costache). Desi fiul sau Titi este un cretin, ramane corigent, Aglae e atat de orbita de copiii ei incat amendeaza stradaniile lui Felix {,, Cine citeste prea mult se scranteste".


). Ea spune mereu lucruri jignitoare despre toti: despre Otilia, despre Costache, despre Felix, chiar despre Pascalopol, desi imprumuta pe termen nelimitat bani de la el.
Pare ca-si iubeste odraslele, desi nu-i da zestre Olimpiei; o acuza pe Otilia ca-i "sufla" Auricai partidele, iar cand fratele sau este lovit de dambla, nu se ingrijeste de mort, ci de gasirea banilor ascunsi de batran.
Otilia simte dusmania acestei femei rele si vulgare si o numeste "vipera".


Aglae Tulea este si ea o ipostaza a arivistului, dar, spre deosebire de Stanica Ratiu, escrocul rafinat, fanfaronul sentimental, demagogul, bagaretul viclean, ea nu izbuteste sa.si atinga scopurile, aviditatea sa nu e rasplatita, iar familia ei nu prospera: Simion e un alienat, Olimpia e parasita de Stanica, Aurica ramane fata batrana, Titi se leagana tot mai des, copiaza carti postale, are fixatii erotice. De fapt, asistam la un proces degenerativ al familiei Tulea.