I.L. Caragiale, autor de opere dramatice si nuvele, s-a impus in literatura romana si prin schitele sale in care infatiseaza o diversitate de aspecte.

Unul dintre acestea este si felul in care erau educati copiii in familiile burgheze, ilustrat si in schita D-l Goe...
Aceasta este o opera epica de mica intindere, cu o actiune simpla, in care autorul infatiseaza un moment semnificativ din viata unuia sau a mai multor per­sonaje, este deci o schita.

In primul rand, ca orice schita, D-l Goe... este o opera epica, intrucat autorul isi exprima indirect sentimentele de dezaprobare si dispret fata de comportamentul copilului prin intermediul faptelor si al personajelor. in al doilea rand, scrierea este de mica intindere, caci prezinta doar momentul calatoriei lui Goe la Bucuresti, impreuna cu cele trei insotitoare ale sale, iar toate nazbatiile savarsite de Goe pe parcursul drumului - pierderea palariei, blocarea in cabina de toaleta, tragerea sem­nalului de alarma - se subordoneaza, in plan narativ, intamplarii principale relatate de autor, ele structurandu-se in momente ale subiectului literar.

Actiunea este simpla, lineara, ca in orice schita, existand un singur fir narativ care incepe cu expozitiunea (asteptarea trenului), continua cu intriga (urcarea in tren) si cu desfasurarea actiunii (pierderea palariei, discutia cu conductorul, disputa dintre mam-mare si conductor, blocarea lui Goe in cabina de toaleta, ca apoi sa culmineze cu tragerea semnalului de alarma. Odiseea aceasta se va incheia pana la urma cu sosirea la Bucuresti.


Fiind o schita, si in aceasta opera literara exista putine personaje, dintre care protagonistul este Goe, personajul titular, toate celelalte - cele trei doamne, un pasager si conductorul - actioneaza in functie de comportarea acestuia, adoptand atitudini diferite.

Ca in orice opera epica, deci si in schita, se face simtita prezenta naratorului, care relateaza intamplarile in desfasurarea lor gradata, din momentul asteptarii trenului (expozitiunea) pana in clipa sosirii in Bucuresti (deznodamantul). Relatarea se face obiectiv, la persoana a IlI-a, atitudinea autorului desprinzandu-se din modul in care nareaza si pune personajele sa actioneze. Exista, asadar, cele trei elemente specifice unei opere epice: narator, actiune, personaje. Modul de expunere predominant este naratiunea, dar se imbina cu dialogul, care evidentiaza talentul de mare dramaturg al lui Caragiale.

Prin dialog, dar si prin naratiune, se creioneaza trasaturile personajelor, dar se degaja si un comic savuros, izvorat din limbajul viu, colorat si natural.

Din cele aratate pana aici se observa ca opera literara D-l Goe... are toate notele definitorii ale unei schite, dar prin talentul autorului ea reprezinta in modul cel mai stralucit specia literara pe care o ilustreaza.