Esee romana - comentarii la limba romana categorisite pe autori opera, caracterizare, comentariu, eseuru, rezumat la
HomeTrimite comentariuContact








Poezia a fost inclusa in volumul "Romante pentru mai tarziu" (1908), dupa ce aparuse pentru prima data in revista "Convorbiri critice", nr. 19, din 10 octombrie 1907.

Este o oda inchinata iubitei, construita cu o recuzita simbolista eclatanta, avantata, intr-un stil ce imbina solemnitatea cu ludicul, gesturile teatrale si grandilocvente cu sinceritatea, fraza ampla, retorica si muzicala cu limbajul parodic si ironic. Poetul are, in acelasi timp, "mistica numerelor" (G. Calinescu), obsesia cifrei trei, cu functie magica, generatoare de ordine in haos, sorgintea ei divina conferind aura sacra fiintei adorate:

"in cinstea ta, -
Cea mai frumoasa si mai nebuna dintre fete, -
Voi seri trei oc/ej Trei romantej Trei elegiil Si trei sonete.
Si-n cinstea ta, -
Cea mai cantata din cate-n lume-au fost cantate, -
Din fiecare vers voi face
j Cate-un breloc de-argint, in care
Gandirile-mi vor sta alaturi, ca niste pietre nestimate
De-a [pururi incrustate-n bronzul
Unei coroane princiare!..."

.
Poetul aglomereaza, in versuri scurte, simboluri ale poeziei erotice, ode, romante, elegii, exersate de-a lungul timpului in omagierea unor celebre povesti de dragoste, subordonate magic cifrei trei, impodobite apoi, in chip exotic, cu bronz, argint si nestemate:

"Din fiecare vers voi face
Cate-un breloc de-argint, in care
Gandirile-mi vor sta alaturi, ca niste pietre nestimate
De-a pururi incrustate-n bronzul
Unei coroane princiare!..."

. Poetul grupeaza in jurul iubitei ecouri si nostalgii din tari indepartate, intr-o proiectie magica a unor orizonturi misterioase, pierdute in mirajele desertului sau in adancuri de mare, din care extrage podoabe scumpe, "nemaivazute-n alta tara":

"Din tara-n care dorm de veacuri vestitii Faraoni Din tara
In care Sfincsii stau de vorba cu Nilul sfant
Si cu SaharaJ Din tara-n care palmierii
Vestesc arabilor furtuna
Si caravanelor pierdute
Ca (nu se mai intorc nici una,
Din tara asta minunata,
Tacuta,
Trista
Si bizara,
iti voi aduce trei smaralde nemaivazute-n alta tara,

Trei perle blonde, pescuite de Negri-n golful de Adenl Si trei rubine-nsangerate, ascunse toate-ntr-un refren
De Triolet,
Pe care nimeni nu-l va intelege - fiindca nu-i
in lume, nimerii sa-nteleaga simbolul Trioletului."

Numarul de pietre este, de asemenea, ca intreaga atmosfera a culegerii lor, magic, trei, toate fiind porti si chei simbolice catre o alta lume, cai ce duc in taramuri neumblate, ale fanteziei si ale visului.
Proiectia iubirii in spatii exotice se face printr-o ampla insumare de simboluri, prin enumeratie ritmica si refren, intr-o poezie a exuberantei lirice, a nazuintei catre mister si insolit, a evadarii din cotidian catre tarmuri insorite, intr-o vasta desfasurare a orchestratiei unui incarcat instrumentar poetic simbolist. Imaginatia poetica, pusa in slujba retorica a celebrarii sentimentului erotic, retrezeste la viata lumi ascunse, scoate la iveala comori pierdute in legenda, ilustreaza decoruri si orchestreaza solemne ceremonii simboliste, pune la cale sublime evadari onirice, ca modalitate de traire a unor senzatii puternice, prin conceptualizarea sugestiva, muzicala, a " altor taramuri", a altor zari, nelimitate. Ion Minulescu celebreaza iubirea prin proiectie in afara, prin evadarea din banalitate si cotidian, prin departarea de taramurile natale, determinata de lipsa de compatibilitate a eului poetic cu monotonia provinciei, intreg periplu in care sentimentul final este tristetea intoarcerii sau a nedescifrarii enigmelor intalnite, "Fiindca nu-i
in lume nimeni sa-nteleaga simbolul Trioletului...."

.
Teme si motive ale poeziei "Odeleta"
.  Simbolistica numarului trei, pe care se edifica intregul existential, lumea si eternitatea. Lumea se transforma intr-o existenta triala. Numarul de trei exista in mitologia crestina sub forma Sfintei Treimi, in timp ce in mitologia germanica reprezinta acelasi principiu prim de formare a universului.
Simbolurile metalelor rare: argint, bronzuri si pietre nestemate

Exotismul evocarii, al lumii situate dincolo de zarile obisnuite.
Evanescenta iubirii, prin proiectie magica pe orizonturile vaste, enigmatice ale lumii.

Alte opere la romana, dar Necategorisite


Politica de confidentialitate