Poezia "Camara de fructe", aparuta in volumul "Pe Arges in sus", evoca o realitate bucolica, plina de farmecul copilariei. Motivul camerei oprite pastreaza, prin rememorare afectiva, gama intreaga de senzatii ale interdictiei incalcate cu teama:

"Deschid cu teama usa camarii dealtadata
Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind in taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma si racoarea, si umbra lor uitata."

Camara devine un loc paradiziac, misterios prin chiar natura sa, avand toate atributele lumii uitate, ale vremurilor apuse. Raiul oprit are o cheie "ruginie", simbol al vietii clocotinde a vegetalului, al lumii in plina metamorfoza, careia nu-i rezista nici cele mai stabile elemente chimice.
Spatiul amintirii dobandeste o topografie a belsugului domestic, toate roadele pamantului fiind incarcate de o binecuvantata patina a timpului:

"Ma prinde amintirea in vanatul ei fum,
Prin care cresc pe politi si rafturi ca pe ruguri,
Arzand in umbra, piersici de jar si-albastri struguri
Si pere de-aur rosu cu flacari de parfum."


Comorile sunt cercetate cu grija, ca un bun de pret, ca nestemate din "O mie si una de nopti": "Sovaitor ca robul, ce calca o comoara
Din basmul cu o mie si una nopti ma-nchin:
Vad pepeni verzi - smaragde cu miezul de rubin -
Si tamaiosii galbeni ca soarele de vara."

Fructele sufera un proces de ampla metamorfoza, de conturare a unui spatiu edenic:

"Se-aprind fantasmagoric caise si gutui:
Trandafirii lampioane si lampi de aur verde...
Dar parasind comoara ce mintile imi pierde,
Tot rodul vrajitoarei cu lacat il incui."

Peisajul bogat al camarii, ca o pestera exotica din povestile arabe, si coloristica abundenta provin dintr-un parnasianism remanent, implantat cu mare arta intr-o lirica a nostalgiei si a tinuturilor natale.
, Teme si motive ale poeziei "Camara de fructe"
. Camera interzisa, vazuta ca un loc oprit, miraculos, plin de bogatii di.- o valoare inestimabila.
. Copilul, aflat la varsta marilor descoperiri, simte grandoarea fantastica a paradisului vegetal.
.  Fructele, simboluri ale solaritatii, sunt descrise ca adev irate ne iernate, ingloband in ele forta cosmica a energiilor vitale.