Comparat cu Vasile Alecsandri, Ion Pillat (1891-1945) evoca in poeziile sale, o lume patriarhala, idilica si senina, ale carei repere sunt:

"casa amintirii", "biserica de altadata", "ogorul stramosesc" (volumele "Pe Arges in sus", "Satul meu"). Aceeasi atmosfera poate fi intalnita si in volumul "Limpe­zimi" (1928), cu deosebire in ciclul "Calendarul viei" (care face parte din volumul mentionat). Cele douasprezece poezii care alcatuiesc acest ciclu poarta drept titluri numele popular al cate uneia dintre lunile anului: "Martisor", "Prier", "Florar", "Ciresar", "Cuptor", "Gustar", "Vinicer", "Brumarel" etc.

  Asa cum unele popoare antice incepeau anul agricol la 1 martie, poetul deschide ciclul prin poezia "Martisor".


Alcatuita din 26 de versuri ample, grupate cate doua, aceasta creatie are drept tema trezirea la viata a naturii si a lumii insufletite, odata cu venirea primaverii.
  Specia literara:
Poezia "Martisor" este un pastel in care poetul descrie un tablou din natura: pe Valea Argesului, primavara umple de floare pomii, aduce primele berze, limpezeste cerul si trezeste izvoarele. infratit cu natura, omul savarseste gestul stravechi al aratului, rascolind glia si incadrand-o in ritmurile cosmice.
Pastelurile lui Ion Pillat mai au inca o caracteristica: natu­ra ii da poetului prilejul sa mediteze asupra trecerii timpului si a succesiunii generatiilor.
Universul operei (idei, sentimente):

In acest pastel, poetul descrie sosirea primaverii.
Cel mai frumos anotimp al anului este zugravit aici prin mai multe elemente: prima barza "cade pe zavoi", pomii sunt "ninsi" de floare, cucul isi striga numele, izvorul galgaie in iarba proaspata; sub cerul senin si limpede, "vestedele crengi" ies din somnul iernii si "dau muguri pretutindeni" vestind biru­inta vietii.
Aflat in stransa comuniune cu natura, omul este infatisat in imagini memorabile; astfel, "omul care sapa" sau cel care apasa coarnele plugului coboara parca din veac, din coloana infinita a generatiilor de tarani care i-au dat viata gliei si au facut-o sa rodeasca.

Din aceasta cauza, " omul in alb ce sapa via" pare a fi desprins dintr-o icoana, ca si cand Dumnezeu, ar fi devenit om de la noi, cu ocupatii rustice obisnuite.


Culoarea dominanta a tabloului este albul (sugerand puri­tatea): zapezile de pe "muntii de la Rucar", florile pomilor, straiele oamenilor - toate sunt albe.
Sentimentele autorului sunt exprimate in mod original, intrucat acesta il ia partas pe cititor la trairile sale sufletesti: legatura cu acest spatiu autohton (" Te simti legat de toate - nu poti urni o piatra"), sentimentul ca natura este vesnica ("Aceste lucruri simple ce vesnice iti sunt!"), bucuria generata de farmecul privelistilor descrise ("De fiecare data mai trainic te unesti
Cu farmecul acestor privelisti campenesti").
Peisajul il face pe autor sa mediteze la fuga timpului: ge­neratiile trec, dar stilul de viata ramane acelasi: "Pe unde-au mers parintii iti duci si tu copiii".


Mijloace artistice:

In poezia "Martisor", de I. Pillat, descrierea este realizata cu ajutorul unor imagini vizuale care creaza o atmosfera calma si senina: "A nins cu nea de floare pe pomii din livezi /si muntii de la Rucar cu iarna lor ii vezi"; " Vezi trenul care intra incet de tot in gara"; "in tine si prin ramuri e cerul limpezit".


Imaginile auditive ca si cele motorii sugereaza freamatul de viata izbucnit odata cu venirea primaverii: "Auzi pe sub pod­gorii un caine care latra", "Ce limpede te cheama un cuc", "Galgaitor, din iarba un sipot s-a trezit", "... iata trenul a inceput sa miste".


Exista, de asemenea si figuri de stil sugestive. Astfel, personificarile:

" Toti pomii ninsi, pe dealuri ii flu­tura batiste" sau "... lumina ti-a botezat campia" confera lu­minozitate intregului cadru; epitetele (..cer limpezit"...vestedele crengi") ca si metaforele ("nea de floare", "muntii... cu iarna lor", "pomii ninsi", "cu apa ei lumina..."

) trezesc adanci vi­bratii sufletesti.
Repetitia: "De fiecare data" are rolul de a sugera ideea ca fenomenele naturii mereu reeditate au influente benefice asupra omului.
Versul are masura de 13 silabe; rima este imperecheata.