Manualul
TEORA
In
"Marul copt", poetul face
o descriere cu aspect
de natura moarta a acestui fruct, descoperindu-i-se puteri inedite:
"marul, copt, pastreaza in strafundurile lui, o
voce patimasa
de femeie: in paner, el, sta
in casa
la fiecare barbat, muscat: vezi
sange?... (si asa, uite, poate
incepe
poezia...)".
Marul devine
sursa de inspiratie pentru poet, din el putandu-se crea un intreg poem.
Batranul parc e folosit aici ca un fundal pentru un tablou suprarealist:
"conteaza ca, batranii fotografi, in
parcuri, te iau drept
un animal necunoscut, te
pozeaza, scurt, tu dai un ban, iei
turta dulce, negativul, cu bustul de bolnav
de ulcer,
in alb si negru, cu cravata, surazand
vag si o mananci: domnule, e,
de fapt, otravitoare (e
celuloid...) ce... si spui: viseaza..."
. Amestecul de imagini edifica fundamentul unei lumi sarace, unde dominatia celuloidului se concretizeaza in memorizator al portretului fizic al omului sarac biologic, care sufera de ulcer. Dominatia plasticului instituie realitatea lumii mecanizate, insa fara o structura bine controlata, in care oamenii sunt simpli pioni intr-un joc mult mai complicat.
Lumea constituita din elementele unui decor sarac include ca suprapersonaj gara si un alt obiect eclatant al "civilizatiei tehnice", avionul cu reactie:
"tocmai, la orizont, tu iar, vezi si
nu pierzi
reputatia: e o linie pe cer, in porumbiste,
cu
peron si tren... dara aceea,
alba... unde?... pai, e un avion, cu franjuri
(ba, cu re-actie, accentueaza, gresit,
cantoniereasa)... nu,
ba, e o scara: vine de la adjud si
nu opreste in halta, la noi:
faceti si voi lampa aia mai mica odata,
incheia
obosita, mama, discutia si
mai dormiti..."
.
Alte elemente ale aceluiasi decor sarac intr-o civilizatie tehnica, fragila prin esenta, sunt peronul cu trenurile venind dintr-o zare nu prea indepartata, "de la adjud" (scriitorul foloseste litere mici pentru a scrie acest nume), si avionul care se aude in zare, lasand in urma lui cerul sub forma unor franjuri.
Teme si motive ale poeziei "Marul copt"
. Imaginea saracacioasa
a lumii populate de oameni bolnavi de ulcer, inregistrati pe
o pelicula de celuloid pentru vremurile viitoare.
. Antinomia
dintre omul epocii tehnicii inalte, suferind de boli,
si modul in care ar trebui sa se dezvolte civilizatia tehnica: peisajul
descris apartine unui mediu campenesc, unde singurele masinarii care
apar intr-o indepartata zare sunt trenul si avionul cu reactie.
.
Orasul
pauper, populat cu fotografi si oameni venind de la locul de munca,
imbracati in alb si negru si purtand cravata.