In poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii din fruntea volumului Poemele luminii, 1919, Lucian Blaga defineste metaforic doua tipuri de cunoastere:

-    cea care striveste, "corola de minuni a lumii", ucide "cu mintea tainele", - sugruma vraja nepatrunsului ascuns ";

  -  cea care sporeste "a lumii taina", imbogateste "intunecata zare /cu largi fiori de sfant mister"; care schimba "tot ce-i ne-nteles " in " ne-ntelesuri si mai mari";
Primul tip de cunoastere apartine "altora", in vreme ce al doilea apartine poetului (eu), care iubeste lumea ("caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte". ).

Ideea amplificarii misterelor lumii de catre poet este exprimata aforistic in volumul aparut in acelasi an Pietre pentru templul meu (1919).

Pornind de la aceasta intuitie poetica, Blaga formuleaza mai tarziu, in 1933, o teorie filozofica privitoare la cunoastere (Cunoasterea luciferica), reluata apoi in Trilogia cunoasterii (1943). intr-un articol din 1935, marturisea ca aceasta imagine din poezia citata "a fost insa punctul de plecare, matca din care s-a nascut roiul multiplu articulat al sistemului meu epistemologic".



Cele doua tipuri de cunoastere definite liric sunt: cunoasterea stiintifico-rationala si cunoasterea poetico-intuitiva, numite cunoastere paradisiaca si, respectiv, cunoastere luciferica. "Prin cunoasterea paradisiaca se statornicesc pozitiile linistitoare, momentele de stabilitate, permanenta vegetativa si orizonturile, care ne indeamna dincolo de ele insesi, ale spiritului cunoscator..."


iar "obiectul cunoasterii luciferice este totdeauna un « mister » (,..), care, pe de o parte, se arata prin semnele sale si, pe de alta parte, se ascunde dupa semnele sale. Cunoasterea luciferica provoaca o criza « in obiect », « criza »in sensul unei despicari care opreste obiectului echilibrul launtric.

Prin cunoasterea luciferica se introduc in imparatia acesteia « problematicul », tatonarea teoretica, constructia, adica riscul si esecul, nelinistea si aventura..."

(Trilogia cunoasterii).

Asadar, cunoasterea luciferica are ca obiect misterul existential, in a carui descifrare exista trei etape:

    reducerea succesiva pe cale logica (plus-cunoastere);
   permanentizarea misterului (zero-cunoastere);
   potentarea progresiva a misterului (minus-cunoastere).

Riguros vorbind, cele doua tipuri de cunoastere ar fi, de fapt, doua etape ale cunoasterii luciferice (care are ca obiect misterul): "plus-cunoasterea" si "minus-cunoasterea".

Astfel, Blaga se delimiteaza prin tipul de cunoastere luciferica ("minus - cunoastere") de poetii descriptivi ("plus -cunoastere"), iar nu de oamenii de stiinta ("cunoastere paradisiaca").