Personajul principal al nuvelei fantastice La tiganci, de Mircea Eliade, este Gavrilescu, un barbat de 49 de ani, profesor de pian, care traieste sentimentul ratarii: considera ca ar fi putut ajunge un mare artist daca soarta i-ar fi fost favorabila. El este un om obisnuit care poarta in suflet amintirea unei iubiri adevarate pe care a ratat-o (fata de Hildegard) casatorindu-se intamplator cu Elsa. Gavrilescu face lectii de pian particulare, calatoreste cu tramvaiul, purtand discutii cu ceilalti calatori in legatura cu locul rau famat "la tiganci", constata ca si-a uitat partiturile la eleva sa Otilia. Coborand din tramvai, datorita varstei, surescitarii, caldurii de afara, el lesina.


In acest moment, actiunea nuvelei trece din planul realitatii intr-unui imaginar. De fapt, urmarim avatarurile spiritului lui Gavrilescu. "La tiganci" este un sptiu imaginar, acea zona crepusculara dintre viata si moarte, cand spiritul (sufletul) se pregateste pentru intrarea in lumea eternitatii.

Pentru aceasta, el trebuie purificat de greselile din timpul vietii pamantene. Proba ghicitului, a cunoasterii unei tiganci dintre cele trei femei (o grecoaica, o tiganca, o evreica), este o ultima sansa care se acorda spiritului de a-si recunoaste greselile (confundarea esentei cu aparentele). Trecerea prin labirint dupa ratarea ghicirii este ispasirea, curatirea de pacate, prin intoarcerea in spatiu si timp pentru a corecta marile greseli ale vietii sale (ratarea iubirii lui Hildegard).


Intoarcerea lui Gavrilescu in real este numai aparenta, este o intoarcere a spiritului, nu a trupului. Purificarea pregatitoare a sufletului pentru a accede la Sacrul etern (viata vesnica) se poate face doar prin recunoasterea greselilor si prin iubire. De aceea, in episodul ultim, calatoria lui Gavrilescu impreuna cu Hildegard este simbolica.

De fapt, este plecarea definitiva, nu numai a trupului, ci si a sufletului. Hildegard este calauza din procesul intiatic (initierea in moarte), ultimul pas al integrarii in marele cosmos.