In "Cuvant inainte", Mircea Horia Simionescu precizeaza ca acest roman parodic, cu nume si titluri inventate in functie de operele si scriitorii la care face referiri, a luat fiinta datorita profesorului Zenovie Pop Breziseanu, care l-a ajutat sa ocupe un post de bibliotecar stagiar la Biblioteca municipala din Targoviste. Aici, biblioteca s-a dovedit a fi un punct central in scrierile personajului, prin cartile sale extrem de rare si de bine documentate. Scriitorul incearca sa deosebeasca, intre ultimele scrieri ale secolului XX, un comentariu al celor mai importante carti de arta si filozofie ale ultimei decade. Tehnica de lucru a fost extrem de obositoare: el trebuia sa consemneze o serie de fapte si de intamplari sau idei, sa sanctioneze opiniile cele mai valoroase, ba chiar sa reproduca antologic anumite texte. Astfel, se incepe un lung sir de inventii de nume de scriitori si de titluri de opere literare interferate cu situatii narative din opere literare cunoscute. La baza acestui demers colosal de inregistrare a datelor imensului spatiu fictional se afla ideile unui mentor cu autoritate, August Rappaport:

"in bibliologie, [...] cheia succesului o detin numai acei cercetatori ce nu se multumesc sa inregistreze evenimentul editorial, sa-l descrie si sa-l clasifice dupa indici universal recomandati. A patrunde dincolo de coperti, de calitatea tiparului si a legaturii, a te invecina cu nervul viu al cartii, raportand ideile la intreaga cultura omeneasca, la evolutia ei multiseculara, iata sarcina bibliologului, daca vrea ca numele lui sa se inscrie cu litere de aur in analele acestei discipline pe cat de aride, pe atat de gingase."

Geneza sau continutul scrierilor investigate in "Bibliografia generala" inregistreaza cele mai insolite date si situatii. Orlando Sabena porneste de pilda de la versul lui Alecsandri, "Cu Ninita-n gondoleta", pentru a scrie "Cu Luther in furculita" (Editura Lombardi, Roma, 1940), o povestire ampla, cu cateva sute de personaje aflate intr-o lupta crancena pentru mostenire. intreaga lupta se da insa pentru nimic: in cele din urma ramane domnul Negatif, care studiaza «Anthrax petullia», zisa si Acrita, o specie de musculite. HANS FREGATA scrie "Determinarea gradului de abstractionism la sugari" ("Orienta", Hamburg-Leipzig, 1956), in care se analizeaza subiecti, in vederea descoperirii abstractionismului la persoane de o varsta ipotetica. Din pacate, acestia nu supravietuiesc. Simion Gabriel scrie "Dincolo de front" (Editura Salpetru, Geneva, 1960), versuri de o abstractizare extrem de marginita:

"E trist diaconul Iachint
Si temerile lui nu mint
Fur si talhar intru Hristos,
El printre frati trecu sfios."

Un pasaj din aceasta carte este in franceza:

"L otite moyenne se propage assez souvent aux cellules mastoddi ennes, mastoddi te..."

. Maiorul Grigore Tasca scrie "Principii morale la intemeierea fanfarei regimentului 95 infanterie - Olt" (Editura "Voluntarii Patriei", Pitesti, 1938).
Antonio Governaly scrie "Noocratia" (Editura Soriente, Santiago, 1959), in care este studiat cazul insulei Gamma din Antile. Carturarii au preluat puterea in 1428 si au construit un sistem de guvernamant de felul celui mentionat in titlu. Primul act a fost "Legea parantezelor" (1429), "prin care se interziceau activitatile nocturne".

La fel, in urmatoarele zile au fost masacrati trubadurii, lampagiii, curtezanele, corabierii care n-au tras la tarm la timp, curiosii, binevoitorii. Unele persoane au murit accidental: astfel, Mario Sogra a murit, pentru ca a traversat seara bulevardul, in timp ce-si batea sotia, iar Francesco Tinoya, pentru ca semnalase faptul ca vecinul sau fierbe zilnic cate o oala cli tarate. O alta lege a eliminat salutul, pentru ca o societate civilizata nu-si pierde vremea cu astfel de gesturi. Singura modalitate de a iesi in lume era hora de flacai si de fete, stipulata printr-o lege. Hora a fost desfiintata in 1821 din lipsa de muzicanti, apoi reintrodusa in 1926, "cu aparitia radioului si a telegrafului cu amplificatori".



Sandu Neajlov este cunoscut prin "Transatlanticul Tanasescu" (Gabriel Popovici-Bolintin):

"Poti face gaura in cer, dar nu in transatlanticul Tanasescu".

Matei Marinescu se remarca prin "Nudismul sub Mihai voda Viteazul" (Tipografia Scarlat Marinescu, Rm. Valcea, 1946); autorul are douazeci de studii despre Mihai Viteazul. La un moment dat, el se intoarce catre tabara lui Mircea, dar regreta aceasta tradare, intorcandu-se din nou, prin cartea de fata, la Mihai. Nordon Nodron scrie "Productia mondiala de zdrente intre cele doua razboaie", cu numeroase mostre. Severa Silva a scris "Mandrie de insecta" (Editura "Patrulater", Dresda, 1953), un roman sentimental. Gabriel Mohr der Erste va scrie "Sah"(Editura "Glasspapier", Dresda, 1962), istoria unui tanar ratacit in noianul vietii: in roman se prezinta incercarile tanarului de a iesi la lumina, in timp ce cade din nou in pacat, apoi este descompus in factori primi. Partea I a romanului contine perioada intre doi si opt ani, a doua intre opt si saisprezece ani. George Bacovia este retinut pentru "Plumb" (Editura "Lakustris", St. Gali, 1958), aparut in Biblioteca pentru metalurgisti; volumul releva imensa utilitate a acestui metal, "din care se pot face margini de linii ferate, clavire, chioscuri pentru fanfare militare, aparate cinematografice, decoruri teatrale si chiar sicrie."


Mircea Horia Simionescu insusi este inserat, in aceasta lista de titluri inventate, prin "Cartea despre femeia esentiala si lumile anexe" (Editura "Colorado", Targoviste, 1947), cu doua parti, "Anatomia" si "Fiziologia".

Tratatul este impresionist, prin descifrarea raporturilor dintre femeile "depozitate in inima sa romantica de-a lungul anilor".

"Anatomia" urmeaza sa fie completata de un teatru pe hartie, in care tipurile femine se misca, gandesc, iubesc. Oamenii sunt legati intre ei prin conducte de rafinarie, prin care se pompeaza "relativ haotic, o substanta esentiala", incat unii oameni pompeaza mai mult altii primesc mai mult, unii se ingrasa, altii prospera. Cercetarile arata ca unii au o pompa, in timp ce pentru altii motopompa este uzata. Cauza pentru care destinele variaza sunt simple: mufele, robinetele pot avea garnitura uzata, pot lipsi contoarele bune.
"Bibliografia generala" devine astfel o "comedie livresca" (Eugen Simion), o abraca­dabranta aglomerare de autori fictivi de opere si situatii epice, morale, filozofice care devanseaza orice inventie a fictionalului sau orice surpriza a suprarealitatii din lumea moderna. Mircea Horia Simionescu inventeaza, la modul parodic si ironic, intr-o uriasa harta a intertextualitatii, pana la niste limite greu de atins.