Scena de interior

Poezia "Scena de interior" trateaza tema omului de cultura surprins in diverse atitudini lirice:

"Sa facem altfel descrierea - cronica (pentru ca s-o numim livresc)
acestei dimineti. Sa spunem ca, nemiscati,
cu spatele la fereastra, care serveste doar ca pretext pentru
trecerea
spre alte dimineti de iarna, si multa
zapada - imobili deci acolo, a incerca
acum sa scriem literatura (pana acum am trait-o doar,
insa, daca o scriem, ne aplecam mai atenti
la conventii, sau poate la normele de decenta,
respingand adica sentimentalismele si literatura)."

Personajul mopete se transforma intr-o voce mesianica:


"mopete spune - dar daca acuma am spune
ca dintr-o zi sau alta a noastra orice moment
s-ar face o scena desfasurandu-se intr-un continuum lent
de intamplari - ca intr-un roman in care sa se adune
personaje cetoase - barbati cu ochi posomorati
de prea mult alcool, femei cu parul strans intr-un sal
negru - si lumina galbuie, care iti
aduce aminte de flacara luminii, s-ar
incepe deodata discutii intortocheate despre viata
si moarte, si despre suflet, si despre mai stiu
eu ce - si afara s-ar face noapte tarziu
si umbrele care s-au strans la geamuri ingheata
si, printre ei, cand iti mai ridici
ochii, sa-i privesti fata ingropata in sal - ca nici nu-i aici?..."