Textul din carte are drept moto un fragment din "Opere" (voi. IV) de I. L. Caragiale, care explica multitudinea planurilor spatiului narativ, desfolierea lui infinita in profunzime, fara a se ajunge la esenta ultima:

"Pulpa de vitel reprezinta natura, lucrul in sine; cutitul lui Gherea reprezinta spiritul nostru; el nu poate face alta decat sa taie felii, mai mult sau mai putin subtiri, dupa cum e mai mult sau mai putin ascutit, mai dibaci sau mai stangaci manuit. A taia o felie, a taia cat mai multe, nu va sa zica va patrunde in esenta pulpei de vitel. Dupa fiecare taietura ne vom afla in fata altei suprafete: pulpa de vitel nu va voi sa ne arate decat suprafete, ascunzandu-si sistematic sinele, asa incat, cand vom ramanea pe farfurie cu cea din urma bucatica si cu ciolanul in mana, ne vom gasi tot in fata unei suprafete."

Plasarea acestui fragment in fruntea unui text despre un personaj aplatizat prin predestinarea numelui reprezinta o sugestie simbolica asupra adancimii nebanuite a oricarui text narativ, indiferent de valoarea temei propuse, singurul criteriu al profunzimii estetice ramanand manevrarea savanta a planurilor narative.
Personajul principal al acestei scrieri postmoderniste este maistrul Ilie Ilie Razachie, predestinat intrecerilor stahanoviste ale vremii comuniste,, care castigase un concurs "Cine stie castiga", prin 1952, cand se afla in statiunea Sovata, si devenise activist cultural, raspunzand de biblioteca si de club la I.D.M.N.S.G. Bacau, timp de treizeci de ani. in 79, maistrul este din nou la Sovata, unde scrie:


"BINE ATI VENIT" si sunt prezentate "CELE DOUA ACTIUNI LA CARE A DAT CONCURSUL ILIE ILIE RAZACHIE DIN BACAU".

Seara organizata se refera la Mihail Sadoveanu. O activista culturala este CSILLA SZIGHETY, care se straduieste sa inteleaga cuvintele rostite in limba romana de celebrul maistru:

"intrucat aici sunt cetateni veniti din toate colturile tarii (a se remarca imaginea despre suprafata tarii ca poligon convex), oameni de diferite varste si cu diferite nivele de pregatire intelectuala (atentie la captatio benevolentiae), ne cerem scuze ca am indraznit sa scriem pe afise asemenea anunt, stiindu-se cat de vasta este opera marelui nostru povestitor SADOVEANU."

Limbajul personajului este retoric, pleonastic, plin de clisee culturale, de pilda rasuflatul:

"Mihail Sadoveanu a fost denumit pe drept cuvant CEAHLAUL LITERATURII ROMANESTI".

Un alt cliseu se refera la moartea scriitorului:

"Si dupa peste 6 decenii de activitate, timp in care a scris nemuritoarele sale povestiri, facand prin ele monografia neamului romanesc de la inceputuri pana in jurul datei de 19 octombrie 1961, la orele 9 dimineata, cand se stinge din viata, Sadoveanu a lasat in urma lui o monumentala opera de peste 100 volume, care va dainui peste veacuri."

Sunt enumerate "Tara de dincolo de negura, Trecea o moara pe Siret, Viata lui STEFAN CEL MARE, Romanul psihologic BALTAGUL si alte nenumarate povestiri care sunt marturia trainiciei operei scriitorului."

"Mitrea Cocor", motivul pentru care castigase primul premiu, lipseste.