Naum Ramniceanu (1764-1838). Cronicar, autor de versuri, traducator.

Este originar din partile Sibiului. Scrie volume de notite gramaticale, copii referitoare la istoria Tarii Romanesti, discursuri funebre, traduce "Istoria bisericeasca" dupa Meletie de Arta. De la Naum s-a pastrat si un "poemation" scris in versuri grecesti, o cronica despre Tara Romaneasca de la 1768 pana la 1810, "Izbucnirea si urmarile zaverei din Valahia", in greceste.

Poezia lui Naum Ramniceanu este o ruga adresata lui Dumnezeu, o incercare de a inlatura uitarea in care se afla omul in fata divinitatii:


"Dumnezeule preasfinte
Cel ce toate le privesti;
Adu-ti de mine aminte,
Nu-n veci sa ma pedepsesti."

in fata relelor lumii, omul se simte singur, fara putere:

"Vezi necazurile mele
Ca s-au foarte inmultit,
Dureri, scarbe, nevoi grele,
Cu totul m-au covarsit."


Trecerea ireparabila a timpului este vazuta ca o pierdere a conditiei paradiziace:

"Eram sloboda gradina
Ver la cine-ar fi venit,
Cu tot felul de rod plina,
Fara a fi nimic oprit."

Poezia este o invocatie a celui deznadajduit de soarta.