Deoarece
basmele reprezinta "poezia dorintelor implinite" si nazuintele
poporului spre o viata fericita si multumita, ele aduc in prim-plan
personaje exemplare, exceptionale, care sunt purtatoarele acestor idealuri,
in final, implinite. De aceea majoritatea basmelor iau drept titlu chiar
numele personajului principal, asa cum este si cazul creatiei populare Praslea-cel-Voinic si merele de aur.
Acest
basm fascineaza nu numai prin ineditul intamplarilor, dar si prin complexitatea
persionajului principal care, desi fiu de imparat, intruchipeaza insusirile
alese ale omului din popor.
Cu
toate ca este dispretuit de tatal sau, Praslea i se adreseaza cuviincios
si isi asuma cu modestie misiunea:"- Eu nu ma incumat (...) a prinde pe hoti, ci zic ca o incercare de voi face si eu, nu poate sa-ti faca nici un rau."
Istet si precaut, isi ia "carti de cetit, doua tepuse, arcul si tolba cu sagetile", reusind sa-si alunge somnul si sa-l raneasca pe hot. Aceeasi istetime ascutita, dublata de un acut simt al anticipatiei, dovedeste si atunci cand, dandu-si seama de intentiile fratilor mai mari, leaga de franghie o piatra sau cand se angajeaza ucenic argintar.
La
aceste insusiri se adauga vitejia si curajul cu care ii infrunta
si ii omoara pe zmei, bunatatea sufleteasca (el salveaza puii
de zgripturoaica), darzenia si tenacitatea dovedite in atingerea
scopului propus.
Cinstit si corect, dar si generos, mezinul ii iarta pe fratii cei mari, pedeapsa urmand sa fie data de forta divina in a carei dreptate el crede cu tarie.
Daca toate aceste trasaturi de caracter sunt obisnuite, Praslea are si unele insusiri supranaturale: el este inzestrat cu o forta impresionanta (il baga pe zmeu in pamant pana la gat, omoara balaurul), cunoaste si intelege graiul corbului si al fapturilor de pe alt taram, are capacitatea de a se metamorfoza in foc, transforma palatele in mere si reuseste sa faca o furca de aur care sa toarca singura si o closca cu pui de aur.
Alte opere la romana, dar Necategorisite |
Politica de confidentialitate |