Fragmentul din Sigmund Freud reia mitul lui Oedip, interpretandu-l din perspectiva psihanalizei:

"Oedip, fiul lui Gaius, regele Tebei, si al Iocastei, inca din leagan este in pericol, deoarece, chiar inainte de nasterea sa, un oracol il prevenise pe tata ca acest fiu il va ucide. Salvat, Oedip este crescut ca fiu de rege la o curte straina, pana cand, necunoscandu-si obarsia, se adreseaza si el unui oracol, care ii da sfatul sa-si evite patria, pentru ca altminteri va fi neaparat asasinul tatalui sau si sotul mamei sale. Pe cand se indeparta de presupusa lui patrie, il intalneste pe regele Laios si, in cursul unei galcevi iscate din senin, il omoara. Ajunge apoi la Teba, unde dezleaga enigma Sfinxului care ii taia drumul si, drept rasplata, este ales de tebani rege, iar Iocasta ii este data de sotie. Traieste multa vreme in pace si are, cu mama sa necunoscuta, doi fii si doua fiice. Deodata izbucneste o epidemie de ciuma si tebanii se adreseaza din nou oracolului. Cu aceasta incepe tragedia lui Sofocle. Mesagerii aduc raspunsul oracolului, anume ca acea ciuma va inceta sa mai bantuie de indata ce va fi izgonit din tara asasinul lui Laios. Dar de unde sa-l fi luat?".

Vina este insa greu de gasit:

"Unde e de gasit urma vaga, greu de recunoscut, a unui vechi pacat?".



Sigmund Freud considera aceasta piesa de teatru "o tragedie sub semnul destinului", pentru ca tot ce i se intampla lui Oedip vine din hotararea zeilor. Poetii moderni incearca sa compuna aceeasi forma de tragedie, fara succes insa:

"Numai ca spectatorii au asistat fara urma de emotie la lupta unor oameni nevinovati impotriva unui blestem sau a verdictului unui oracol care sfarsea prin a se implini; tragediile moderne bazate pe destin (Schicksalstragodieri) au ramas fara succes."

Sigmund Freud identifica un motiv pentru care drama zguduie constiinta moderna: pentru ca ar fi bazata pe un instinct obscur, determinand impulsul sexual fata de mama, ceea ce in psihanaliza se numeste complexul lui Oedip. Consecinta defularii acestui sindrom este subliniata de corul care explica soarta lui Oedip:

"...vedeti, acesta este Oedip,
care a dezlegat mari enigme si a fost cel mai puternic,
a carui fericire toti cetatenii au proslavit-o si pizmuit-o;
priviti in ce inspaimantator talaz al nenorocirii s-a scufundat.").

Sigmund Freud prezinta acest transfer, in plan real, a tendintelor subliminale existente in mintea omului supus instinctelor primare.