In evolutia istorica a culturii si a literaturii romane, perioa­da numita "Momentul 1848" cuprinde aproximativ anii 1830-1860, etapa marcata puternic de evenimentele anului revolutionar 1848.

Scriitorii apartinand acestei perioade sunt: Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Andrei Muresanu, Dimitrie Bolinti-neanu, Grigpre Alexandrescu, Costache Negruzzi, Nicolae Balcescu, Vasile Alecsandri, Alecu Russo, Ion Ghica.

Totalitatea creatiilor literare care au aparut in aceasta etapa alcatuiesc, impreuna, literatura pasoptista si prezinta urmatoarele caracteristici comune:

  Caracterul patriotic si militant al unor creatii (poeziile "Hora Unirei" si "Desteptarea Romaniei" de V. Alecsandri, poemul in proza "Cantarea Romaniei" de Alecu Russo, lu­crarea "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul" de N. Balcescu, poezia " Umbra lui Mircea. La Cozia " de Gr. Alexandrescu s.a.).

  Interferenta mai multor curente literare (clasicism, pre-romantism, romantism).

  Satirizarea aspectelor negative ale lumii contemporane (fa­bulele lui Gr. Alexandrescu, unele proze ale lui I. Heliade Radulescu, unele "scrisori" din ciclul "Negru pe alb" de C. Negruzzi, comediile din ciclul "Chintelor" de V. Alecsandri).

   Aparitia unui mare numar de specii literare (elegia, epopeea eroica, epistola, oda, balada, meditatia, satira, fabula, memorialul de calatorie, nuvela); tot acum apar si primele in­cercari de roman (fragmentul " Tainele inimii" de Kogalniceanu, romanele "Manoil..."

si "Elena" de Bolintineanu).

Evocarea trecutului, descrierea naturii, inspiratia din fol­clor.
Un moment deosebit pentru dezvoltarea literaturii romane l-a constituit aparitia, in ianuarie 1840, la Iasi, a revistei "Dacia literara".


Atat titlul - semnificativ pentru idealul Unirii - cat si do­rinta de a milita pentru ca "romanii sa aiba o limba si o li­teratura comuna pentru toti" prevesteau rolul pe care aceasta revista avea sa-l aiba in epoca.

In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu publica articolul-program intitulat "Introductie [La «Dacia literara»]" care va deveni programul romantismului romanesc.


In prima secventa a articolului, autorul mentioneaza, in ter­meni laudativi, aparitia primelor ziare romanesti: "Albina ro­maneasca" (Iasi, 1829), publicatie intemeiata de Gh. Asachi, "Curierul romanesc" (Bucuresti, 1829) infiintat de Ion Heliade Radulescu si "Gazeta de Transilvania" (Brasov, 1838) condusa de Gh. Baritiu.
Data fiind insa coloratura locala a materialelor publicate, Kogalniceanu argumenteaza necesitatea unei reviste care "s-ar indeletnici cu productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune"; aceasta revista va fi "Dacia literara".



In continuare, asumandu-si o tinuta morala si obiectiva, tanarul autor se pronunta pentru o critica "nepartinitoare" a materialelor selectate:

" vom critica cartea, iar nu persoana".


Ironizand imitarea modelelor straine (care "omoara in noi duhul national"), Kogalniceanu traseaza nu doar programul re­vistei, ci si programul viitoarei orientari a literaturii romane:
  Combaterea traducerilor (cu deosebire, a celor proaste);
  Crearea unei literaturi nationale inspirata din:
- istoria poporului nostru ("Istoria noastra are destule fapte eroice ");
-  frumusetile pamantului romanesc ("frumoasele noastre tari sunt destul de mari")
-  obiceiurile populare (" obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii").

Toate aceste recomandari se incadreaza in romantism.
Astfel, evocarea unor personalitati (sau momente) ale isto­riei nationale, antiteza intre trecutul glorios si prezentul de­cazut, valorificarea traditiei folclorice, a miturilor si a specifi­cului local, descrierile de natura sau constiinta schimbarilor pe care le aduce timpul, sunt specifice romantismului si consti­tuie surse de inspiratie pentru scriitorii pasoptisti.
Generoaselor indemnuri formulate in "Introductie" le-au raspuns scriitorii epocii grupati in curentul national-popular.