Novac si corbul este o balada vitejeasca. Eroul acestei balade este voinicul, viteazul, care izbindeste datorita calitatilor sale raz­boinice exceptionale. Trasaturile portretului sau barbatesc sint e-xagerate, atingind uneori supranaturalul. Vitejii din astfel de ba­lade sint infatisati in confruntarile cu cotropitorii turci sau tatari. In toate aceste balade, vitejia eroului este neasemuita, el fiind ca­pabil sa infrunte singur dusmani nenumarati. Uneori biruie cu aju­torul celui care l-a eliberat din inchisoare (in textul nostru - Baba Novac), unde dusmanii il aruncasera legat in lanturi sau cu funii groase de matase. Lupta se desfasoara cam in aceiasi fel in nume­roase balade si din acest motiv intilnim aceeasi formula:

"Bate tu marginile
Eu sa bat mijloacele
Ca le stiu soroacele".

intamplarile din Novac si corbul si foarte multe versuri din aceasta balada apar, cu foarte putine diferente, in multe alte balade despre Novaci, care formeaza un grup numit Ciclul Novacestilor. Dintre baladele cele mai raspindite in popor amintim: Novac si Gruia, Patru haiducul, Roman Copilul. Uneori viteazul lupta cu un singur adversar, ca in baladele Marcu, Doicin, Chira Chiralina.

Prin urmare, baladele voinicesti au trasaturi comune (eroul, lupta, animalele ajutatoare), iar baladele din Ciclul Novacestilor, avind ca eroi pe vitejii acestui neam, Novacestii, au, de asemenea, numeroase trasaturi comune. Aceasta pentru ca literatura popu­lara nu este scrisa, ci orala, baladele trecind din gura in gura, cu mai mici sau mai mari modificari in functie de acela care Ie inter­preteaza. Ele sint cintate.


In Novac si corbul se precizeaza timpul si locul: in vremea lui Minai Viteazul, la Tarigrad. insusirile eroice ale personajelor fac din acestea niste modele, niste exemple de comportament. Ele sint modele de comportare eroica. Putem spune ca atit intimplarile cit si personajele sint exemplare.
Balada populara, creatie a unui autor anonim (al carui nume nu se mai cunoaste) are rolul de a evoca faptele memorabile (vred­nice jie tinut minte) din viata poporului.


In balade exista (de obicei) putine personaje. Acestor perso­naje specialistii in literatura populara le spun actanti.

De cele mai multe ori se prezinta o actiune foarte rapida.
Balada se aseamana mult cu basmul. Intervin personificari ca si in basm; de exemplu, corbul, care il ajuta pe erou. Actiunea baladei este insa mult mai simpla, intimplarile mult mai apropiate de realitate, mai putin fantastice, iar in final eroul nu se casato­reste. O alta asemanare cu basmul o constituie impartirea perso­najelor in buni si rai, dar aceasta despartire a albului de negru, foarte pe gustul poporului, este totusi mai evidenta in basme; in balade apar uneori si nuante, fiindca, asa cum am spus, baladele sint mai apropiate de lumea reala. Descoperim, totusi, in balade obiecte cu puteri miraculoase. Baladele pot fi impartite in trei u-nitati de continut. Deci, si^nt asemanatoare basmului si prin felul in care sint construite. in modul de compunere al baladelor un rol important il are repetitia. Ideea cea mai impotanta din Novac si corbul si din atitea alte texte asemanatoare este ca in afara pa-mintului pe care te-ai nascut nu pot exista decit nenorociri si jale. Gruia a fost capturat pe pamint strain. De aceea poeziile populare care vorbesc despre strainatate ii alatura epitetul neagra ("neagra strainatate"). Strainatatea nu poate fi decit neagra, in sens figurat, adica urita, plina de primejdii, un loc al mortii (negrul e culoarea mortii).



Portretul celor doi eroi este realizat prin exagerari voite de autor, din entuziasm fata de faptele lor cu neputinta de uitat. Pen­tru a se arata iuteala si curajul luptatorului, se spune ca "sarea pe sapte cai".

Versul:

"De striga Craiova vai!" este o formula care exprima in cea mai mare masura vitejia eroului care inspaiminta pe omul obisnuit. Aceasta formula apare si in alte balade, numar ca in loc de Craiova se folosesc alte denumiri geografice.
Balada se bazeaza mult pe contraste; cel mai evident este con­trastul dintre calitatile eroilor (vitejia, curajul Novacestilor) si la­sitatea, lacomia, viclenia turcilor. Dialogul face ca intfmplarea sa para a se petrece in fata ochilor nostri. Desi are forma narativa, balada foloseste adesea dialogul.
Numarul verbelor este foarte mare. Ele se afla la acelasi mod si timp, de obicei imperfectul indicativului, timp ce indica o actiune in desfasurare: avea, intra, nu da, se primbla etc. Apar in balade multe cuvinte vechi sau foarte vechi, care astazi nu se mai folosesc.

Din baladele create de popor s-au inspirat multi scriitori ro­mani. Creatia populara a fost unul din principalele izvoare ale cre­atiei culte (aceea ce apartine unor autori cunoscuti, creatia sem­nata de autor si desigur, intotdeauna, scrisa).
Am urmarit in aceasta prezentare sa introducem pe elev in specificul textului folcloric, pentru ca el sa se deprinda cu lectura corecta a acestor texte, considerind ca Novac si corbul ar fi pacat sa ramina doar un pretext pentru povestire si caracterizare stan­dard. Am dori ca predarea baladei sa devina un prilej de initiere in lectura textului folcloric. O frumoasa invatare a acestei bucati ar fi un cistig modest fata de lectura, fie si fragmentara, a unei culegeri de texte populare.