Principiile luminoase ale Daciei literare au generat un climat propice evolutiei literaturii nationale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ): acum "iau nastere toate formele moderne ale beletristicii, unele dintre acestea (mai ales in domeniul poeziei lirice si prozei scurte) ajungand chiar sa fie ilustrate prin creatii de varf. Fenomenul caracterizant al epocii il constituie coexistenta mai multor curente si orientari literare: elemente preromantice si romantice, clasice si realiste se pot intalni chiar in opera aceluiasi autor.

Poezia epocii pasoptiste
Poezia de inspiratie istorica ocupa un loc important in orizontul tematic al literaturii pasoptiste.
Ion Heliade Radulescu. in meditatia O noapte pe ruinele Tagovistei, traieste retrospectiv epocile de glorie ale neamului, prezentate in antiteza cu decaderea prezentului. Tema preromantica a ruinelor, cantata in maniera lui Volney, este asociata cu conceptia ossianica a poetului vazut ca un evocator al trecutului. in poemul istoric si alegoric Mihaida (ramas neterminat), autorul afirma, in spiritul filosofiei luminilor, ideile libertatii poporului roman si unirii lui.

Grigore Alexandrescu. in spiritul aceleiasi conceptii iluministe, revenirea la trecut este o modalitate de preamarire a virtutilor strabune. Poezii ca: Rasaritul lunii La Tismana, Mormintele. La Dragasani, Trecutul La manastirea Dealului sunt meditatii pe teme nationale.
Umbra lui Mircea. La Cozia este o evocare cu accente de oda inchinata personalitatii lui Mircea cel Batran si o condamnare a prezentului strabatuta de suflul rationalist al ideii victoriei prin arte.
Poezia incepe solemn, in versuri ample, cu o descriere romantica a inserarii in preajma manastirii Cozia, in care "cortina se ridica peste medievalisme fantastice".

(G. Calinescu).
Personificarea valurilor Oltului ("S-ale valurilor mandre generatii spumegate") este o sugestie heracliteana a curgerii marelui Timp; aliteratia vocalei "w" creeaza o nota de infiorare lugubra. Atmosfera de mister din strofa a II-a pregateste aparitia fantomei lui Mircea, infatisata intr-o miscare ampla, solemna, nascatoare de fiori:

"Este ceasul nalucirei: un mormant se desvaleste
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc...
Iese... vine catre tarmuri... sta... in preajma ei priveste...
Raul inapoi se trage. Muntii varful isi clatesc".



In antiteza cu prezentul marunt, veacurile trecute sunt "... vremi de fapte stralucite
insa triste si amare" prin necontenitele razboaie; meditatia pe tema razboiului se conjuga cu speranta unor timpuri viitoare in care se va instaura Ratiunea universala: "Prin stiinte si prin arte natiile infratite
in gandire si in pace drumul slavei il gasesc".




O meditatie pe tema ruinelor este si Ruinurile Targovistei de Vasile Carlova. Poezia incepe printr-o invocatie in care se concentreaza trecutul si prezentul, admiratia si regretul. in partea a doua, motivul timpului distrugator confera meditatiei note elegiace.
Un poet apreciat in epoca pentru, volumul de Legende istorice este D. Bolintineanu. Desi poeziile au o anume stereotipie, autorul aduce in scena figuri memorabile ale trecutului: Mircea, Stefan, Vlad Tepes, Preda Buzescu si altii. Dincolo de formula sententioasa a discursului poetic si de tonul, uneori insinuant al reprosului, Bolintineanu ramane un poet al simtului acustic, fapt care da nastere unei muzicalitati stranii.
Sentimentul patriotic se traduce la Vasile Alecsandri in doua atitudini: admiratia fata de trecutul glorios exprimata in legendele sale istorice si participarea activa la evenimentele vremii.
Dumbrava Rosie - poem eroic alcatuit din opt tablouri, este structurata pe antiteza dintre bastinasi si cuceritori, dominata de imaginea aproape fabuloasa a lui Stefan:
"Iata-l carunt, dar inca barbat intre barbati,
Ca muntele Ceahlaul prin muntii din Carpati!" Umbra lui Stefan proiectata asupra norodului creste urieseste, el intruchipand insasi ideea de istorie.
Voievodul este Aparatorul - arhetip care poate vorbi intotdeauna in numele lui "noi" si se incadreaza in destinul Moldovei. Tablourile de lupta sunt dinamice, ostenii moldoveni sunt proiectati in fabulos, in vreme ce imaginea invadatorilor capata accente grotesti. Timpul istoric devine timp eroic, prin inalta exemplaritate a faptelor lui Stefan.


In poemul eroic Dan, capitan de plai, simbolul Aparatorului este intruchipat de batranul Dan; pestera de stanca in care acesta traieste este un analogon al pesterii lui Zalmoxe - spatiu simbolic al meditatiei si cetate inexpugnabila a rezistentei impotriva cotropitorilor. Afland din gura "a doi vechi stejari" ca
tatarii au navalit in tara, Dan porneste la lupta impreuna cu Ursan - vechiul lui,tovaras de arme. Finalul este impresionant. Daca Stefan simbolizeaza ideea de istorie, Dan simbolizeaza ideea de jertfa.
Participarea poetului V._s Alecsandri la evenimentele vremii se reflecta in poezii ca: Desteptarea Romaniei sau Hora Unirei. Aceasta incadrare in istoria prezenta, confera poeziilor un anumit stil, o anume grandilocventa realizata prin repetitii, exclamatii, comparatii grandioase, adresari directe, creatiile devenind astfel adevarate manifeste politice.
  Poezia descriptiva este prezenta prin Pastelurile lui V. Alecsandri. Titlul ciclului este influntat, poate, de Emailuri si camee a hai Theophile Gautier, dar Alecsandri nu este un parnasian ci "unul din primii sau poate chiar primul poet impresionist".

(Edgar Papu)
 Poezia inspirata din folclor:
Cunoscuta balada intitulata Sburatorul de I. Heliade Radulescu este o prelucrare a cunoscutului mit al Zburatorului; autorul analizeaza misterioasele oscilatii ale unui suflet tanar, patrunzand cu o intensitate unica inefabilul tulburarilor acestei varste. in partea a doua, framantarile Floricai, "suspinul ei, cautator de fericire, are un intreg acompaniament in lumea animala si chiar in cea a obiectelor". Partea a treia este dominata de imaginea "balaurului de lumina cu coada-nflacarata" care coloreaza cerul in rosu, ca intr-un tablou apocaliptic.
Doinele lui V. Alecsandri, care au ca teme fundamentale natura si dragostea, sunt strabatute de elan vital si de optimism.
Proza epocii pasoptiste
Sub influenta benefica a Daciei literare se dezvolta si proza vremii, caracterizata printr-o mare diversitate tematica si de specii literare. Astfel, nuvela istorica, memorialul de calatorie, nuvela romantica, "fiziologiile" unor tipuri umane, schitele de moravuri - toate isi gasesc locul in acest peisaj. Tot acum, M. Kogalniceanu a lasat un interesant fragment de roman (Tainele inimii) iar D."

Bolintineanu scrie romanul epistolar Manoil si romanul de conceptie balzaciana Elena.

Din toata aceasta diversitate, se retin cateva titluri:
 Romanii supt Mihai Voievod Viteazul de N. Balcescu. Opera istorica, dar si literara (o "poema" in intentia autorului),

Imbinand epicul cu eroicul, lucrarea il are ca personaj central pe Mihai Viteazul, pe care autorul il vede ca pe un semizeu; tot aici, intalnim "descrierea religios inspamaintata a unei Romanii de o maretie salbatica" (G. Calinescu), Romanii., fiind un testament politic si moral, o pledoarie pentru Unire.
 Nuvela istorica Alexandru Lapusneanul de C Negruzzi, in care se prezinta "destinul unui domnitor infernal ca Richard al III-lea" (P. Cornea).
  Calatorie in Africa de V. Alecsandri, a fost caracterizata drept un "sistem narativ pe principiul «Decameronului»" (G. Galinescu), in care se intersecteaza planul exterior cu planurile launtrice.
Dramaturgia

In epoca pasoptista se pun si bazele dramaturgiei-nationale.
Meritul covarsitor ii revine lui Alecsandri ale carui comedii trateaza teme viabile si perene: conflictul dintre generatii si imitarea vana a Occidentului (Iorgu de la Sadagura), efectele parvenirii bazate pe incultura (Chirita in provintie), demagogia politica (Gogoasa patriotica), tendinta latinizanta a unor autori (Rusaliile).
Printre ultimele lucrari dramatice ale lui Alecsandri, se cuvine a fi mentionata drama istorica Despot-Voda, in care stradania eroului de a agita apele istoriei, sfarseste intr-o moarte lipsita de glorie: uciderea unui domn de catre un bufon nebun, ar putea naste interogatii profunde asupra mersului istoriei universale.