SIMBOL. Termenul provine, potrivit "Dictionarului de termeni literari", din fr. symbole, gr. symbolon, "semn de recunoastere".

in sens general, reprezinta orice obiect sau imagine care, prin asociatiile sau analogiile pe care le starneste, desemneaza altceva decat ceea ce este, dezvoltandu-se, in evolutia omenirii, o simbolistica extrem de bogata a reprezentarii lumii, cu trimitere directa in viata cotidiana. u9d783uh12vuh


In literatura, este un cuvant, o sintagma sau un procedeu expresiv care se substituie unei serii de configuratii ale realului si transmite direct sau sugereaza stari de spirit, trairi, reprezentari care stau la baza imaginii literare si a constituirii spatiului imaginar. Un interes deosebit pentru simbol s-a dezvoltat in cadrul curentelor literare moderne, de la simbolism la avangardism si postmodernism, propunand strategii noi de constituire si de receptare a mesajului poetic.

Simbolismul este curentul care a folosit in mod programatic simbolul, campul literar al poeziei fiind dominat de simboluri spatiale (orasul, parcul, gradina, strada, drumul, campia, pustiul, marea, corabiile, galerele, tarmurile, tinuturile exotice, cavoul, sicriul), simboluri temporale (anotimpurile, amurgul, inserarea, noaptea, golul istoric), simboluri meteorologice (ploaia, ninsoarea, viscolul, moina), simboluri cromatice (alb, gri, roz, rosu, pal, negru, galben, violet), simboluri metalice (plumb, argint, bronz, pietre pretioase, candelabre), simboluri florale si olfactive (crini, roze, crizanteme, narcis, parfumuri), simboluri maladive si nevrotice (melancolia, singuratatea, nevroza, ftizia, boala, plansul, delirul), simboluri muzicale (vioara, clavirul, flautul, cantecul, caterinca).