in operele multor scriitori care descriu teritorii romanesti, a-cestea apar ca imagini ale desavarsirii, ca niste universuri complete, divinizate de o mindrie nationala inflacarata.

Ardealul este un fragment din importanta opera a lui Nicolae Balcescu Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul. inainte de a cita din textul reprodus in manual, G. Calinescu scrie:

"O pagina feri­cita iese din descrierea religios inspaimintata a unei Romanii de o maretie salbateca".


Ardealul ne este infatisat ca o tara legendara - "mindra si bi-necuvintata intre toate tarile semanate de Domnul pre pamint."

Prima fraza a textului are valoarea unei aprecieri superlative. De altfel, intregul fragment pare scris la superlativ. "Cap d-opera de arhitectura , Ardealul e o suma a podoabelor naturale. Ea are o "geografie" completa - toate bogatiile de pe pamint si din adincul pamintului, culminind cu aurul "stralucind pina si prin noroiul drumurilol".

Totul se armonizeaza, idee cuprinsa in sensul figurat al cuvintului "arhitectura" (arta de a proiecta constructii dupao-portii si reguli severe}. In armonie, contrastele nu pot decit sa de-savirseasca tinutul: arbori cu capul spre cer dar si mari de grine. Miazanoapte si Miazazi se intilnesc, anotimpurile par simultane, albul zapezii coexistind cu verdele vegetatiei. Varietatea se supune armoniei, stralucirea e potentata de maretie, ca intr-un miracol al situarii planetare.

Impresia de maretie, care,predomina, este relevata de expresii ale inaltimii ("pe culmea cea mai inalta a muntilor Carpati"), pri­virea insasi porneste de sus, urmind o directie descendenta: dinspre crestetele alpine ea coboara pe suprafata in atitea culori si forme, pentru a se afunda in adincurile pline de tainice zacaminte ale muntilor. Autorul priveste armonios tara Ardealului. Vederea e "organizata" si atotcuprinzatoare. Se descrie tara intreaga, nu o priveliste sau alta. Senzatia e de permanenta uimire, ("dai de..."


) ochiul pare grabit sa descopere. Descrierea e facuta din perspectiva cuiva care nu cunoaste Ardealul si il afla treptat, venind dinspre inaltimi si fiind coplesit de infinitatea privelistilor de o grandoare salbateca. De aici acumularile descriptive care creeaza impresia de nesfirsit. Nemaivazuta bogatie a peisajelor, culorilor, mineralelor e sugerata de enumeratii ample, ramificate, de reluarea unor ter­meni, de frazele lungi, armonioase. Entuziasmul isi gaseste expre­sia in constructiile cu valoare superlativa, in bogatia adjectivarii, in subiectul multiplu sau in elipsa predicatului principalei, in plu­ralele nearticulate. Descrierea e vizuala. Rar o senzatie olfactiva ("livezi mirositoare") sau auditiva o intregeste. Formele nominale sint specifice descrierii. Alaturi de enumeratie, epitetul, mai ales cromatic, sustine stilistic brocartul acestor pagini. Apar atnbutive intercalate - ramificatii simetrice din trunchiul principalei: Lim­bajul e lucrat dupa un desen clar, cu ornamente pline de culoare si stralucire. Patriotismul este exprimat indirect. Despre popor nu se spune nimic, dar o tara binecuvantata presupune si un popor ales.

In aceasta opera a lui Balcescu, textul istoric scris la incandes­centa sentimentelor se converteste firesc in literatura artistica. Is­toria devine pentru acest autor un prilej de a-si exprima iubirea de patrie.

Prin urmare, el da glas nu numai ginduruor, ci si sim-tamintelor.