Poezia este o transpunere in imagini poetice a covorului oltenesc, in a carui simbolistica se poate identifica Logosul primordial, creator de universuri imaginare:

"Cu invierea pasarilor albe
de pe covoru-acesta oltenesc
incepe si sfarseste o legenda."

Din contemplarea lui se nasc vocalele, cuvintele, in acest vartej al sunetelor in timpul teserii covorului, nu sunt altceva decat "Pasari albe, negand urzeala proprie, nu insa si zborul..."

.