Tabloul descriptiv este alcatuit din elemente spatiale: lunca, raul, ramurile copacilor, vazduhul invaluit in negura inaltimilor, lumina soarelui reflectata in valurile tremuratoare, si temporale: noaptea, apoi dimineata, a carei aurora se infiripa treptat. Pe aceste elemente de baza se construieste imaginea artistica, din epitete adjectivale si substantivale, "usori", "luciu", "de aur", din comparatii expresive: aburii "ca fantasme se ridica", raul serpuieste "ca un balaur", dintr-o metafora complexa (se refera atat la imaginea balaurului rezultata din comparatie, cat si la aceea a valurilor ce sclipesc in lumina diminetii), cu un neobisnuit aer parnasian:

"solzii lui de aur".

Luminozitatea imaginii este gradata, reperele temporale fiind, in text, simetrice: inceputul strofei sta sub semnul noptii, usor misterioase, prin aburii fluizi, raspanditi fantomatic printre ramuri, iar sfarsitul ei marcheaza victoria faptului zilei, a luminii reflectate in apa aflata in nesfarsita curgere. Imaginea vizuala este conturata numai in cateva linii, concordanta cu sensul notiunii de pastel, nuantele sunt pale, usor luminescente. Confluenta dintre zi si noapte este marcata de fenomene termice, traduse prin "aburi", un fel de cortina magica ce se ridica usor in atmosfera.

Comparatia raului cu un balaur ("Raul luciu se-ncovoaie sub copaci ca un balaur") introduce in poezie o meditatie discreta asupra timpului ce curge la infinit, imaginea heracliteana a temporalitatii, dand un anume dinamism tabloului si accentuand contrastul dintre noapte si zi, prin linia subtire, serpuitoare, de lumina, ce separa regimul nocturn de cel diurn al imaginii.

Desi componenta auditiva este abia banuita, exista, in subteran, o senzatie de fluiditate a vietii naturii, potentata de comparatia ce domina versul, aceea a raului cu un balaur, cu note de personificare in acelasi timp, natura fiind perceputa ca o fiinta vie, in permanenta miscare. Balaurul este un animal teluric, cu proprietati magice, care scoate din adancuri forte nebanuite, in acelasi elan vital al unei noi geneze pe care o reprezinta anotimpul renasterii naturii.

De aceea, prin transfigurare poetica, si raul dobandeste o potentialitate fantastica, de spirit benevolent, nu malefic, asa cum este reprezentat lacul, prin extensie apa, in diversele reprezentari folclorice.