Aceasta se spulbera
insa in finalul poeziei, cand dincolo de trup se profileaza umbrele
infioratoare ale neantului:
"Dar lumina este rece si incep sa ma
cutremur
Ca in jur nu vad nimica si incep sa-i dau ocol
PAna cand
se rup in noapte funiile de pe oase
SL dispare fara urma trupul care-atarna
Continuare