Debuteaza in revista lui Ion Heliade-Ra-dulescu, "Curierul romanesc", cu poezia "Miezul noptei", iar in volum cu "Eliezer si Neftali" (1832), care contine cinci fabule, opt elegii si unele traduceri din Lamartine si Byron. Dupa cum singur marturiseste, poetul, la fel ca Macedonski mai tarziu, se simte liber in mijlocul
Continuare

Duhului meu") apartin de clasicism. in acelasi timp, in meditatiile sale ("Rasaritul lunei. La Tismana ", "Mormin­tele. La Dragasani", "Umbra lui Mircea. La Cozia" s.a.) apar numeroase motive romantice: tristetea, mormintele, ruinele, fan­tomele, trecutul plin de glorie, trecerea timpului, cadrul noc­turn,  "Umbr
Continuare

Vorbitorul se exclude de la jinceput din randul celor cu titluri nobiliare, lasand totusi o discreta sugestie in acest sens, dovedita reala in final:

"- Cat pentru mine unul, fiestecine stie
C-o am de bucurie
Cand toata lighioAna , macar si cea mai proasta,
Caine sadea imi zice, iar nu domnia-voastra".Amagit de cuvintele si
Continuare

Dulaul Samson sustine, in mod ipocrit, in fata "unui bou oarecare", ideea egalitatii intre toate dobitoacele, deza-probandu-i pe cei care se lauda cu obarsia lor nobila. El insusi isi schimba brusc atitudinea cand catelul Samurache isi manifesta adeziunea la aceste idei: il ameninta si-l avertize
Continuare

Este firesc, deoarece defectele omului au ramas aceleasi, el poate fi in­fumurat, prefacut, lacom, prost, ca si acum doua mii de ani. Nou­tatea unei fabule consta in modul de tratare al subiectului. Fabu­listul povesteste intimplarea in felul sau propriu si in functie de tara si timpul in care traiest
Continuare

in "Dreptatea leului", epica simpla, exterioara vizeaza conflictul dintre doua animale, Leul si Pardosul, ambele fiind simboluri ale puterii fizice, transpusa alegoric in putere politica si azboinica. Incipitul este ex abrupto, trimitand direct la subiect:

"Leul, de multa vreme, radicase )stire,
Sa se bata cu riga ce se numea Pardos;
Continuare

"Epistola" catre Ion Campineanu are un caracter polemic fata de viziunea falsa, idilica a "micului clasicism" manierist, in special fata de literatura pastorala, anacreontica, inautentica in comparatie cu realitatea brutala a societatii vremii. Textul este rezultatul unei experiente
Continuare

Acelasi cadru natural, imaginea Oltului, devenit de altfel motiv literar, aproape mit, in lirica romaneasca, este surprins in doua ipostaze artistice: descriere proza in jurnalul de calatorie si meditatie poetica in versuri. in "Memorialul de calatorie" intalnim, ca in artele plastice, numai schita cadrului, o descriere lirica a curgerii
Continuare

Toate informatiile istorice stiute sau culese in timpul zilei la Cozia, loc de popas al calatorului, se regasesc in elaborata punere in scena a meditatiei. Acest fapt confera substantivului "umbra" din titlu semnificatia de prezenta tacuta si tainica a ceea ce a fost in ceea ce este,
Continuare