Fata este sur­prinsa in plina miscare si fiecare trasatura ni se dezvaluie treptat, fiind aduse in prim-plan, rand pe rand. Chipul miresei reprezinta idealul de frumusete feminina al poetului. Gingasia este reliefata direct prin expresia "mana gingasei mirese", ca apoi sa se opreasca asupra unui
Continuare

Aparuta in revista "Familia" in 1883. in "Dictionarul de simboluri" al lui Jean Chevalier si I Alain Gheerbrant, plopul e considerat un copac asociat "durerii, sacrificiilor si lacrimilor", simbolizand "fortele regresive ale naturii, amintirea
Continuare

In toate exista un fior cosmic, cu adancimi de vecie; in acest sens, chiar marele Calinescu il singulariza, hyperionic, pe Eminescu:

"Nimeni nu mai cantase ca el iubirea ca eveniment cosmic ".

  Tema operei este aspectul general al realitatii, transfigu­rat de autor in
Continuare

.. Apoi suspini...
Eu strang la piept averea-mi de-amor si frumuseti,
in sarutari unim noi sarmanele vieti..."

. Despartirea de imaginea ireala se face brusc, ramanand numai ideea stingerii, finala, in timp, a insusi poetului, singurul depozitar al suavelor amintiri:

"O! glasul amintirii ram
Continuare

Negoitescu vedea in el o dulce chemare catre moarte, pe care poetul ar nutri-o in momente de acuta deznadejde. Strofa ultima contrazice insa ideea banala a dorintei de moarte, incat o privire mai atenta asupra strofei a doua conduce catre alta interpretare. Nostalgia eului liric se amplifica,
Continuare

Acestui moment ii urmeaza momentele asteptarii si al intalnirii, vazute ca posibilitate, ca dorinta arzatoare exprimata prin verbele "sa alergi", "sa cazi", "sa desprind", "sa ridic" care reliefeaza totodata si nerabdarea asteptarii.Ceremonialul erotic se continua cu jocul gesturilor tandre ("pe genunchii mei sedea-vei&
Continuare

Padurea este un personaj, o entitate cu puteri de materializare a dorintelor copilului din "Fiind baiet paduri cutreieram", cu posibilitatea de a micsora, mari sau incetini pana la nemiscare timpul uman, subiectiv, o parte a timpului universal, sacru, ca in poezia "O, ramai":

"Si privind in luna plina
La vapaia de pe lacur
Continuare

Codrul se arata bucuros de prezenta omului (asculta doina cantata de femei), fapt care argumenteaza sursa folclorica a inspiratiei eminesciene, deoarece folclorul (doina, balada etc.) ilustreaza comuniunea om-natura.In a doua replica, poetul constata statornicia si puterea regeneratoare
Continuare

Titlul poeziei instituie cronotopul (ce pune sub accent dimensiunea de pastel a textului, in detrimentul celei de idila) prin doua motive omniprezente in erotica eminesciana: sara - timp al nasterii, intr-o sacra simultaneitate, a astrilor, izvoarelor si erosului - si dealul - spatiu terestru mediator, axial, care, sub lumina in raze a stelelor si a
Continuare

Primul tablou al poemului exprima imaginea haosului primordial, increat, guvernat numai de spiritul tutelar al lumii, el insusi misterios, pus de poet sub semnul incertitudinii:

"Pe cand nu era moarte, nimic nemuritor,
Nici samburul luminii de viata datator,
Nu era azi, nici mane, ni
Continuare