.  Titlul: Denumeste timpul evaziunii din real in ideal, noc­turnul fiind propice visarii..  Structura: Alcatuit din doua parti si un episod de lega­tura.-  in final, revenirea la tabloul noptii de decembrie..  Universul operei Partea I (versurile l-28):-  intr-o noapte de decembrie, un tanar poet viseaza la gura sobei.-&nbs
Continuare

Poetul se autodefineste, atat in versuri, cat si in profunde reflectii asupra menirii sale, ca un mesager, un purtator de cuvant al celor multi, identiflcandu-se cu totul idealului lor national si (social:

"Eu n-am fost taran, dar am priceput pasurile satului si m-am contopit cu toate durerile lu
Continuare

Poezia Plugarii, atit de mult si sirguincios interpretata de elevi in sensul oprimarii clasei taranesti, nu incepe cu imagini ale sufe­rintei "plugarilor", ci ale suferintei poetului; vocea lirica apartine chiar unuipoer:

"al vostru-i plinsul strunei mele", "al meu ecintul".

El da glas insa durerii tuturor, strinsa in inima lui, durer
Continuare

De pe aceasta Golgota tragica a neamului sau, priveste poetul natura, tara si oamenii, arcuind deasupra tuturor nimbul sfinteniei. Si, tot de aici, vesteste clipa asteptata a "primenirii", realizarea "visului neimplinit", in cuvinte aureolate, religioase si biblice, "cu aceeasi
Continuare

" Preaputernicul singur este capabil sa-i arate oalea ("Eu in genunchi spre tine caut:
Parinte, -oranduie-mi cararea!"), sa distinga binele de rau ("Tu, Doamne, vazul meu indreapta!"), sa dea dezlegarea chinurilor:

"invata-ma pe mine-a plange!".

Fara El, omul se simte pustiit, in jurul sau se deschid prapastii, ia
Continuare

Omul creator se gaseste ingenuncheat in fata "Parintelui" ceresc si in vecinatatea "stralu­cirii" divine:

"Eu cad neputincios, stapane,
in fata stralucirii tale".

Martu-risindu-si starea de ratacire, de istovire si deruta, zbuciumul "dorurilor" si al "patimilor" proprii fiecarui "rost" omenesc - deci si siesi - eul l
Continuare

.) "un semanator de credinte si un semanator de biruinte".

)Sub forma unei invocatii adresate divinitatii, a unei "rugaciuni", poetul pledeaza pentru poezia sociala in dauna celei intimiste, considerand ca trebuie sa dea expresie in versurile sale durerii neamului sau oropsit, sufe
Continuare