Lucian Blaga

Lucian Blaga a fost un filozof, poet, dramaturg, traducător, jurnalist, profesor universitar și diplomat român. Personalitate impunătoare și polivalentă a culturii interbelice, Lucian Blaga a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea sa în universalitate.

A debutat în ziarele arădene Tribuna, cu poezia Pe țărm (1910), și în Românul, cu studiul Reflecții asupra intuiției lui Bergson (1914). După moartea tatălui, familia se mută la Sebeș în 1909. În anul 1911 călătorește în Italia, unde își petrece timpul în librării, căutând cărți de filosofie, și vizitând vestigiile istorice ale acestei țări.

Publică la Sibiu, în 1919, placheta de versuri Poemele luminii (reeditată în același an la Cartea Românească, în București), precum și culegerea de aforisme Pietre pentru templul meu.

Nascut

9 mai 1895, Lancrăm, lângă Sebeș

Decedat

6 mai 1961 (65 ani), Cluj

Asfintit marin

Soarele, lacrima Domnului, cade in marile somnului."
Versurile, aparent simple, curg in spatiul vast al metaforelor revelatorii, in care proiectia cosmica a lumii, "marile somnului", perceputa numai prin intoarcere catre sine, prin somn, se justifica prin teoria "diferentialelor
Continuare

Biografie Lucian Blaga

Lumea intreaga, alcatuita din alternante pozitive si negative, din lumini si umbre, din armonii ale contrariilor, e perceputa de eul liric ca o imensa cantare, un punct de contingenta cu puterea divina si cu intregul existent in infinite fatete. Cuvantul, instrainat de Vocatia originara a l
Continuare

Cantecul spicelor

Sugestia aluneca, prin personificare si comparatie, catre destinul uman, spicele fiind fete ce "cata, cu parul de aur,
la zeul din zare".

Aparent simple, versurile contureaza imagini superbe, in plan terestru lanurile unduite in adierea vantului, carand catre inalt, iar in spatiul cosmic imaginea lunii, ca izvor al luminii eterne. Compar
Continuare

COMENTARIU - Mesterul Manole

Tema dramei este destinul creatorului macinat de patima creatiei. in lumina curentului expresionist, Manole nu-si poate elibera "elanul vital" decat prin implinirea misiunii sale de Zamislitor. Drama este o specie a genului dramatic, scrisa in proza sau in versuri si care
Continuare

Cantareti bolnavi

E o maladie a intregii firi, care afecteaza acuitatea simtirii lirice si atinge insusi cuvantul, aflat intr-o indepartare tot mai mare de forta creatiei initiale:

"Ni-e sufletul spada
de foc stinsa-n teaca.
Ah iarasi si iarasi
cuvintele seaca."Poezia exceleaza in exprimarea conditiei poetului aflat in miezul unei lumi pornite catre dec
Continuare

Caracterizare Mesterul Manole din drama cu acelasi titlu

Spusele lui adancesc lupta dintre Manole -creatorul - si Manole - omul care socoate ca pentru "o isprava atat de intunecata" trebuia sa fi cladit mai putine altare sau sa fi fost "cel putin un an calau la curtea domneasca".Sfasiat de cele doua "porunci" (a creatiei si a jertfirii), Manole isi vede visul tot mai indepar
Continuare

Cantecul calatorului in toamna

Jalea ratacirilor,
mohorul mahnirilor,

ale cui sunt, ale cui?
Parc-ar fi a nimanui."

Decorul natural, esentializat in elemente putine, insa puternic metaforizate, ultim reflex vitalist al lumii ce se apropie de moartea hibernala, devine peisaj interior si apoi stare de spirit nelamurita, de
Continuare

Cele doua tipuri de cunoastere, prezentate metaforic in poemul Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

intr-un articol din 1935, marturisea ca aceasta imagine din poezia citata "a fost insa punctul de plecare, matca din care s-a nascut roiul multiplu articulat al sistemului meu epistemologic".Cele doua tipuri de cunoastere definite liric sunt: cunoasterea stiintifico-rationala si cunoasterea poetico-intuitiva, numite cun
Continuare

Dati-mi un trup, voi muntilor

" Omul cosmic dobandeste o maretie titanica, repetand intruparile mitologice ale unui panteism planetar si depasind conditia efemera " corpului muritor; prin iubire, extinsa la dimensiuni astrale, comuniunea cu universul e totala, figurata prin hiperbole si simboluri memorabile:

"Cand as iubi,
mi-as intinde spre cer toate marile
ca
Continuare

Din parul tau

in poezia "Izvorul noptii", se produce o cosmogeneza sui-generis, prin ochii iubitei, din care izvorasc toate lucrurile lumii. Aici, metafora valului transcende realul, figurand limitele impenetrabile ale cunoasterii, dincolo de care se ascunde marele mister al dragostei, devenit iarasi
Continuare

Alte pagini cu (opera si scrierile) lui Lucian Blaga

Alte opere la romana, dar Necategorisite

Politica de confidentialitate