De-i pui poate sta in picioare.
Dar bratul e moale si " frant."

Din lumea pe care a parasit-o mai pastreaza, uitate, suave amintiri ale locurilor natale:

"in ochii-i deschisi, o lumina,
A satului unde-i nascut
A campului unde iezii-a pascut,
A incremenit acolo straina."Lumea inchisorii reflecta in adancuri imagini brutale a
Continuare

In acest demers, poetul trece prin mai multe ipostaze ale omului in fata Sacrului:   Ipostaza adamica este cea care precede izgonirea din Paradis, timp in care comunicarea Creatorului cu Faptura se realizeaza simplu si direct:               
Continuare

imbolnavirea fetei este motivata alegoric, prin ratacirea nostalgica in natura, in cautari nestiute:

"in varful piciorului
A-ntepat-o cu otrava
Spinul prins de crini si laur".Vocea lirica se adreseaza apoi direct fetei cuprinse de ciudata boala, discursul luand calea unei gingase si subtile admonestari, conturand o intreaga strategie de
Continuare

" Elansat catre cer, in ciuda vecinatatilor joase, cuprinse de "dusmanie", muntele se intrupeaza intr-un vis etern al omenirii, mereu amenintat de puterea egalizatoare a sesului, frana in calea catre absolut a spiritului uman:

"Pandit sa creasca peste tine
Sesul turtit, flamand de
Continuare

Apartinand, pe harta lirismului arghezian, teritoriului "fiorului religios", ei sunt completati de poezii cu aceeasi tematica, dar cu titluri individualizate, precum Duhovni­ceasca, Inscriptie pe Biblie, Muntele Maslinilor, Ruga de vecernie, Mahniri, Heruvim bolnav, intre doua nopti s.a. Consecventa cu care tema religioasa este reluata pe parc
Continuare

" Sentimentul erotic exacerbat sau suav este sublimat de poet prin metafore contrastante, iubita devenind si papadie, dar si "jug de carne", carnalitatea frusta a imaginilor sugerand un puternic clocot al vietii declansat de manifestarile senzuale ale dragostei.
Continuare

Orientari teoretice                                                                             
Continuare

Din punct de vedere epic, se prezinta o intamplare: ascul­tand o femeie care canta la pian, poetul ("pustnicul") renunta la solitudine, coborand in lumea reala.Timpul evocarii este un trecut necalendaristic ("intr-o dup-amiaza") marcat prin starea de asteptare a eului li
Continuare

Si tot de la primele versuri se realizeaza o indentificare intre pamintul natal si oamenii care il locuiesc - neamul.Ca un fiu iubitor, poetul contureaza imaginea Mamei Tara, retinind in primul rind bogatia pamintului romanesc, rodnicia a-<«stuia:

"Unde sapa sapa locul /Sare din-pamint norocul".

Proce­deul esential prin care se sugere
Continuare